Hidroelectrica are în plan, pentru perioada următoare, execuţia de proiecte hidroenergetice noi cu o valoare estimată totală de 17,933 miliarde lei.

Obiectivele de investiţii au o putere instalată totală de 713,62 MW şi pot asigura o producţie medie anuală de 3.396,79 GWh/an, conform strategiei investiţionale publicate de companie.

În ceea ce priveşte realizarea proiectelor hidroenergetice noi, este vizată, printre altele, creşterea capacităţii de producţie prin finalizarea amenajărilor hidroenergetice aflate în curs de execuţie, pentru care sunt necesare circa 1,37 miliarde lei. Puterea instalată cumulată a acestor obiective va atinge 239,94 MW, iar producţia estimată pentru un an mediu hidrologic este de circa 758,33 GWh, aport suplimentar de energie în Sistemul Energetic Naţional.

Unul dintre proiecte vizează Amenajarea Hidroenergetică (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti, iar termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2022.

AHE Răstoliţa este un alt proiect avut în vedere, finalizarea obiectivului de investiţii fiind hotărâtă pe baza rezultatelor analizelor financiare şi a calculelor de rentabilitate privind eficienţa tehnico-economică efectuate de comisii interne Hidroelectrica. Prin finalizare acestor lucrări, aportul de energie în SEN va fi de circa 46,3 GWh anual.

Pentru Răstoliţa etapa 2, Hidroelectrica are în vedere analizarea optimizării lucrărilor rest de executat pentru etapa a II. În cazul în care valoarea lucrărilor optimizate va conduce la indicatori economici favorabili, se vor produce suplimentar circa 70,7 GWh anual.

Termenul estimat de punere în funcţiune pentru etapa I este anul 2022, respectiv 2027 pentru etapa a II-a.

Ca urmare a efectuării calculelor de rentabilitate, încă din perioada de insolvenţă conducerea Hidroelectrica a decis continuarea lucrărilor la Amenajarea Surduc Siriu, ţinând cont de potenţialul hidrologic actualizat al bazinului hidrografic şi exigenţele de mediu derivate din modificare legislaţiei. Astfel, a fost aprobată finalizarea lucrărilor la treapta de cădere Surduc-Nehoiaşu într-o variantă optimizată, care prevede punerea în funcţiune a unui grup de 55 MW în centrala Nehoiaşu, ce va
aduce în SEN o producţie suplimentară de energie electrică de peste 171,8 GWh anual. La finele anului 2019 s-a semnat contractul cu executantul lucrărilor de construcţii pentru finalizarea lucrărilor rest de executat în preţuri ferme. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2023.

În ceea ce priveşte AHE a râului Bistra - Poiana Mărului, aducţiunea secundară Bistra, pe baza rezultatelor analizelor financiare şi a calculelor de rentabilitate şi eficienţă tehnico-economică efectuate de Hidroelectrica, s-a decis continuarea lucrărilor. Finalizarea obiectivului va asigura un aport energetic de 20,03 GWh într-un an mediu hidrologic în Sistemul Energetic Naţional. Contractul tip "la cheie", pentru finalizarea lucrărilor, a fost semnat în anul 2019. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2022.

La AHE Paşcani, finalizarea lucrărilor rest de executat s-a aprobat prin Hotărârea AGEA nr. 12/ 07.05.2019, la propunerea conducerii Hidroelectrica, urmare a efectuării calculelor de rentabilitate. Punerea în funcţiune a amenajării se va face la sfârşitul anului 2023, aducând un aport suplimentar de energie în SEN de circa 24,90 GW anual. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2023.

În cazul AHE Cerna Belareca, decizia Hidroelectrica de finalizare a obiectivului de investiţii a fost luată pe baza rezultatelor analizelor financiare şi a calculelor de rentabilitate şi eficienţa tehnico-economică efectuate de comisii interne, în mai 2019. Prin finalizarea obiectivului se va asigura introducerea în Sistemul Energetic Naţional a unei capacităţi de producere a energiei electrice de 14,70 MW care va genera o energie de circa 45,10 GWh în an mediu hidrologic. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2027.

La AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig, Treapta Câineni, Racoviţa şi Treapta Lotrioara, hotărârile conducerii Hidroelectrica privind modalitatea de finalizare a obiectivelor de investiţii, luate pe baza rezultatelor analizelor financiare şi a calculelor de rentabilitate şi eficienţă tehnico economică efectuate de comisii interne, s-au materializat prin Hotărârea AGEA nr. 12/ 07.05.2019 prin care s-a aprobat finalizarea Treptelor Câineni şi Lotrioara în forme optimizate şi în condiţii de profitabilitate.

Prin punerea în funcţiune a celor două trepte de cădere obiectivul este ca, în anul 2025, să se introducă în Sistemul Energetic Naţional capacităţi de producere noi a energiei electrice de 55,9 MW (patru turbine Kaplan orizontal) care vor genera circa 105,5 GWh anual. În anul 2022 se vor finaliza lucrările la treapta Racoviţă, după obţinerea HG de expropriere. Astfel, puterea hidroagregatelor deja în funcţiune va creşte cu 2 MW, echivalent a circa 15 GWh anual. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2024 pentru Treapta Câineni şi 2026 pentru Lotrioara.

Hidroelectrica îşi mai propune creşterea potenţialului hidroenergetic amenajat prin demararea unor proiecte noi în domeniul hidroenergetic.

"Având în vedere potenţialul hidroenergetic amenajabil al râurilor interioare (21,80 TWh/an) precum şi al Dunării pe teritoriul României (12 TWh/an), Hidroelectrica îşi propune să contracteze servicii pentru elaborarea unor studii de fezabilitate care să ofere date actuale, reale şi pertinente privind posibilitatea de realizarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice, precum şi avizele şi acordurile necesare acestora. Aceste studii vor oferi soluţii în conformitate cu toate cerinţele impuse de legislaţia internă şi europeană aplicabilă în special a celor de mediu, precum şi cu progresul tehnologic înregistrat în domeniu", se menţionează în strategie.

Astfel, Hidroelectrica urmăreşte realizarea unor capacităţi noi de producţie a energiei electrice pe râurile interioare evaluate, la acest moment, la circa 93,7 MW instalaţi şi o energie de proiect de 338,5 GWh/an. Pentru realizarea acestor obiective se are în vedere un volum al investiţiilor de circa 2,34 miliarde lei şi intrarea în exploatare în perioada 2026-2028, fiind necesară în prealabil elaborarea unor studii de fezabilitate care să corespundă exigenţelor legislaţiei actuale, în special din punct de vedere al evaluării impactului asupra mediului şi soluţiile propuse pentru diminuarea acestuia.

Printre aceste amenajări hidroenergetice se numără AHE Islaz, amenajare hidroenergetică cu scopuri multiple, prin care se va finaliza cascada Oltului inferior, cu numeroase beneficii atât în producerea de energie electrică cât şi în domeniul altor folosinţe, cu termen estimat de punere în funcţiune 2028, şi AHE a râului Buzău (dezvoltare sectoare neamenajate), cu termen de punere în funcţiune 2026.

Tot la acest capitol intră şi AHE Ruşavăţ-Ojasca, care continuă amenajarea râului Buzău de la ultimul nod hidrotehnic CHE Cislău la acumularea Cândeşti. Sectorul Ruşavăţ-Ojasca amenajează o lungime de râu de 24 km, realizând o cădere de 79,30 metri. Termenul estimat de punere în funcţiune este anul 2026.

De asemenea, pe fluviul Dunărea, aval de SHEN Porţile de Fier II, se urmăreşte realizarea unor amenajări estimate la acest moment între 380 şi 610 MW putere instalată, respectiv 2.300 - 3.450 GWh/an producţie de energie electrică în funcţie de locaţie.

"Studiile întocmite până în prezent pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic al fluviului Dunărea, o importantă sursă de acoperire a necesarului de energie electrică în sistemul energetic naţional, au ţinut seama de toate implicaţiile legate de situaţia topografică şi geologică a terenurilor adiacente acestuia, de posibilităţile tehnice de realizare a tuturor părţilor componente ale unei astfel de amenajări precum şi de satisfacerea altor folosinţe", se precizează în strategie.

Astfel, au fost studiate variante de noduri hidrotehnice printre care Turnu Măgurele - Nicopol Islaz Somovit, Cioara-Belene, Tulcea-Măcin s.a. Lucrările la amplasamentul Turnu Măgurele-Nicopol au fost începute încă înainte de anul 1989 dar au fost sistate pe fondul lipsei de interes manifestate de Guvernul Bulgariei.

Hidroelectrica are în vedere reanalizarea variantelor fezabile din punct de vedere tehnic, urmărind totodată ca obiectiv realizarea unui complex hidrotehnic pe sectorul aferent exclusiv României (aval de Călăraşi), şi doar în secundar o lucrare comună efectuată printr-un parteneriat cu Bulgaria (ex. Islaz- Somovit).

Sectorul aval de Porţile de Fier II a fost analizat în trei trepte - Islaz-Somovit, Călăraşi-Silistra împreună cu partea bulgară şi Dinoceţia - Măcin numai partea română, fiind situat pe sectorul românesc.

În vederea creşterii siguranţei în funcţionare, sunt avute în vedere obiectivele de investiţii prin care se urmăreşte asigurarea exploatării obiectivelor hidroenergetice în condiţii de siguranţă, respectarea cadrului legal privind construcţiile hidroenergetice şi gradul ridicat de risc pe care îl implică administrarea acestora, asigurarea condiţiilor de sănătate şi securitate a muncii pentru personalul de exploatare precum şi reducerea factorilor de risc pentru mediu şi societatea civilă.

Printre acestea se numără: Măsuri de protecţie suplimentară a disipatorului barajului deversor Porţile de Fier l, în valoare de 72,754 milioane lei, şi termen de finalizare 2025; sistem de avertizare alarmare AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig, în valoare de 1,8 milioane lei/finalizare 2021; modernizare sisteme securitate active Hidroelectrica, în valoare de 12 milioane lei/2021; trecerea pe derivaţie a CHE Cerbureni, cu finalizare în 2025; CHE Vânători, lucrări de modernizare şi punere în siguranţă a canalului de aducţiune, în valoare de 69,694 milioane lei şi finalizare în 2024; modernizare instalaţii electrice aferente echipamentelor hidromecanice şi instalaţie de acţionare hidraulică aferentă barajului deversor Porţile de Fier I, în valoare de 77,621 milioane lei/finalizare 2026; modernizare instalaţii electrice aferente echipamentelor hidromecanice şi instalaţie de acţionare hidraulică aferentă barajului deversor Gogoşu, cu finalizare în 2028. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)