Coaliţia pentru Dezvoltarea României solicită, în mod public, Parlamentului să nu aprobe în forma actuală pachetul "dedicat" sectorului financiar-bancar, respectiv aşa-zisele "legi anti-cămătărie".

"Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) observă cu îngrijorare că, în ciuda semnalelor de alarmă trase în mod repetat de către Banca Naţională a României, Comisia Europeană, mediul privat sau de comunitatea bancară din România, pachetul de legi 'dedicat' sectorului financiar-bancar - aşa-zisele 'legi anti-cămătărie' - îşi continuă cursul în Parlament, una dintre acestea fiind deja adoptată de Camera Deputaţilor (Legea privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive - PL-x nr. 664/2019)", atrage atenţia organizaţia, într-un comunicat remis joi AGERPRES.

Potrivit sursei citate, membrii CDR recunosc atât importanţa măsurilor de întărire a protecţiei oferite consumatorilor, cât şi a dezvoltării economice, sens în care aceşti actori importanţi ai economiei - consumatorii, dar şi sectorul financiar - joacă un rol fundamental în creşterea sănătoasă şi sustenabilă a economiei. Însă, în opinia lor, aceste deziderate nu pot fi atinse prin proiecte legislative care, dacă vor fi adoptate şi vor intra în vigoare în forma în care au fost propuse, vor avea un impact negativ semnificativ, chiar contrar faţă de scopul declarat de iniţiator, atât asupra consumatorilor, cât şi asupra mediului de afaceri.

"Aşadar, considerăm că este extrem de important să reamintim că există în dezbatere parlamentară - fie foarte aproape de votul final, fie în pronunţarea Curţii Constituţionale a României sau transmitere în vederea promulgării - un număr de opt legi sau iniţiative legislative cu impact major asupra sistemului bancar. Majoritatea acestor proiecte de lege iniţiate anterior pandemiei COVID-19 se suprapun situaţiei acute existente acum în economie şi peste legislaţia în vigoare sau pe cale de a fi adoptată, privind suspendarea plăţii ratelor până la sfârşitul anului. În ceea ce priveşte scopul declarat al iniţiatorului, de a veni în sprijinul consumatorilor, aspectele vizate spre legiferare sunt deja cuprinse în legislaţia naţională sau europeană curentă (la nivel european - Directiva 48/2018, Directiva 17/2014, iar la nivel naţional aceste reglementări sunt deja chiar mai favorabile consumatorilor decât cele de la nivel european - OUG 50/2010, OUG 52/2016)", se arată în comunicat.

Organizaţia menţionează că, din punctul de vedere al consumatorului de servicii financiar-bancare, adoptarea acestui pachet legislativ ar putea prezenta următoarele riscuri şi consecinţe: accesul mult mai greoi la credite pentru un segment important din populaţie, rezultând în adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale; mai puţini bani în economie, ceea ce înseamnă reducerea investiţiilor, a consumului şi a "avuţiei" nete a populaţiei.

La rândul lor, acestea vor duce la blocarea unor segmente din economie şi la creşterea percepţiei de instabilitate a mediului de afaceri românesc.

Alte consecinţe menţionate de CDR sunt: creşterea costurilor creditorilor (litigii, pierderi din credite, provizioane), ceea ce va însemna o creştere a preţului serviciilor bancare în general; creşterea numărului de credite neperformante, ceea ce va genera efecte în lanţ privind sănătatea sistemului financiar-bancar. Un astfel de efect va provoca reducerea creditării şi posibila migrare a unei părţi a consumatorilor către forme de împrumut nesupravegheate/nefiscalizate, susţine CDR.

De asemenea, ar putea exista stimularea unui comportament neadecvat de plată al consumatorilor şi încărcarea sistemului judiciar, inclusiv în detrimentul consumatorilor, precum şi extinderea creditării nesupravegheate/nefiscalizate.

"CDR consideră că proiecte de lege precum PL-x 662/2019, PL-x 663/2019, PL-x 664/2019 şi PL-x 665/2019, în fapt, nu aduc îmbunătăţiri reale protecţiei consumatorului comparativ cu cadrul legislativ existent la nivel naţional şi european. Mai mult, au fost semnalate probleme de constituţionalitate, o lipsă de corelare juridică în cazul tuturor celor patru iniţiative legislative, precum şi lipsa unor studii de impact care să dovedească necesitatea adoptării acestora. Singurul studiu de impact realizat de o entitate independentă recunoscută, atât pe plan naţional, cât şi internaţional (KPMG), la solicitarea industriei bancare a confirmat, printre altele, faptul că premisele promovate de iniţiatorul legii sunt false", se precizează în comunicat.

Membrii CDR sunt, la rândul lor, preocupaţi de impactul cumulat al acestor proiecte de lege asupra posibilităţii băncilor de a credita susţinut economia şi consumatorii pentru ieşirea din criză. Astfel, orice măsuri avute în vedere prin legi sau acte normative ar trebui să contribuie la a conserva capacitatea băncilor de a rămâne solid capitalizate şi cu indicatori de lichiditate în acord cu reglementările naţionale şi internaţionale, şi nu de a le slăbi această capacitate, pentru a evita afectarea stabilităţii financiare şi a întregii economii.

Potrivit organizaţiei, România are nevoie de pieţe şi instituţii financiare solide, care să furnizeze capital pentru relansarea economiei după criza cauzată de pandemia Covid-19. Încă dinainte de apariţia acesteia, comparativ cu alte ţări membre ale Uniunii Europene, România avea un indice de dezvoltare financiară scăzut şi cel mai redus nivel al intermedierii financiare, reflectat în existenţa unei economii subterane ale cărei dimensiuni nu pot fi neglijate, în lipsa utilizării la scară largă a unor instrumente financiare precum cardurile de debit sau credit şi în lipsa educaţiei financiare.

În acest context, reprezentanţii organizaţiei consideră că reglementările privind sectorul financiar-bancar trebuie să aibă în vedere atât protecţia consumatorului, cât şi dezvoltarea rapidă a sectorului financiar, care să devină un sprijin şi mai puternic al relansării economiei în ansamblul ei.

"CDR consideră că riscurile de mai sus, suprapuse efectelor la nivelul întregii economii ale pandemiei Covid-19, pot afecta în mod semnificativ capacitatea de revenire economică, cu consecinţe potenţiale extrem de nefaste pe termen mediu şi lung. În concluzie, Coaliţia pentru Dezvoltarea României solicită, în mod public, Parlamentului României, să nu aprobe pachetul de legi menţionate în forma actuală şi îşi reafirmă disponibilitatea de a continua dialogul cu autorităţile şi cu toţi actorii relevanţi, în vederea susţinerii adoptării unor iniţiative legislative echilibrate pentru toate părţile implicate şi care să reprezinte un suport pentru relansare şi dezvoltare economică sustenabilă", se mai spune în comunicat.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) este o iniţiativă privată, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi şi reuneşte organizaţii cum sunt Camera Americană de Comerţ în România (AmCham), Camera Franceză de Comerţ în România (CCIFER), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ şi Industrie Română Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederaţia Patronală Concordia şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele şi expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizaţii de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni şi generează aproximativ 50% din PIB. Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul şi alte instituţii publice pe teme care au impact asupra climatului economic şi de afaceri din România. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: Coaliția pentru Dezvoltarea României/Facebook.com