Pandemia ar putea evidenţia potenţialul României de a deveni un punct central în lanţul de aprovizionare a Uniunii Europene pe termen lung, consideră Dimitrios Goranitis, partener servicii de risc şi reglementare, Deloitte România.

"În ultimele trei decenii, România s-a bucurat de o creştere fără precedent. Din 1987, PIB-ul ţării a crescut impresionant, cu 200 de miliarde de dolari. Principalii parteneri comerciali ai ţării includ ţări precum Germania, Italia şi Franţa, iar principalele bunuri exportate sunt autovehiculele şi componentele auto, sârma izolantă. Ţara deţine o cotă de piaţă semnificativă şi în lanţul internaţional de aprovizionare cu produse alimentare, prin exportul de cereale (grâu, porumb) şi carne de porc. Totuşi, sectorul serviciilor reprezintă 55% din PIB şi asigură două treimi din numărul de angajaţi la nivel naţional. Lăsând deoparte retailul, o pondere semnificativă în domeniul serviciilor o au centrele de servicii partajate înfiinţate de corporaţii multinaţionale care beneficiază astfel de personal calificat la un cost mai mic, dar şi de siguranţa oferită de cadrul de reglementare al UE. Care ar putea fi oportunitatea României în viitor?", întreabă Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc şi reglementare, Deloitte România.

În timp ce Europa încă procesează criza de sănătate generată de COVID-19, guvernele şi business-urile încearcă nu doar să estimeze impactul financiar al acesteia, ci şi să înţeleagă cum să structureze noul cadru operaţional pentru a asigura atât continuitatea afacerii, cât şi siguranţa naţională. Noua realitate ar putea evidenţia potenţialul semnificativ al României de a deveni un hub european care să înlocuiască centrele de servicii din afara UE, explică autorul materialului.

"Schimbările majore în lanţul global de aprovizionare ameninţă nu doar pieţele, ci, într-o anumită măsură, şi securitatea naţională şi ne aminteşte că globalizarea chiar necesită colaborare globală, un element care însă lipseşte acum, mai ales în contextul unui cvasi-război rece între SUA şi China. Cele mai multe ţări UE dezbat tema repatrierii unor operaţiuni importante din centre tradiţionale de producţie sau de servicii din Asia, însă repatrierea în ţări din vestul Europei nu ar fi eficientă din punctul de vedere al costurilor", consideră Dimitrios Goranitis.

Astfel, România ar putea juca un rol important în noua strategie europeană privind lanţul de aprovizionare. Reprezentantul Deloitte România susţine că un mediu prietenos faţă de UE, o populaţie de peste 19 milioane de locuitori, o structură competitivă a costurilor cu forţa de muncă, oameni calificaţi şi un model de furnizare de servicii de producţie, care deja şi-a dovedit eficienţa, ar putea deveni o alternativă extrem de atractivă pentru ţări mari din Europa de Vest care sunt deja parteneri comerciali ai României.

"Cum ar putea România să îşi susţină şi mai mult poziţia? Un cadru fiscal stabil pentru companiile internaţionale, soluţii digitale mai eficiente prin care business-urile să comunice cu autorităţile, un cadru legislativ care să contribuie la reducerea corupţiei, o politică monetară conservatoare care să promoveze un curs stabil euro-leu, o investiţie semnificativă în dezvoltarea infrastructurii rutiere, portuare şi aeroportuare şi un mediu politic stabil care să inspire încredere ar reprezenta catalizatoare cu ajutorul cărora ţara ar putea profita de această oportunitate strategică unică. Un concept similar se aplică şi în ceea ce priveşte modernizarea agriculturii şi a serviciilor", susţine Dimitrios Goranitis.

Reprezentantul Deloitte România consideră că România ar putea să convingă UE că merită un nou loc în lanţul său de aprovizionare şi să identifice surse de finanţare pentru a deveni un punct central de producţie al Europei pe termen lung, ceea ce ar putea duce la progresul propriei economii prin poziţionarea în centrul securităţii europene. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)