Suprafaţa agricolă calamitată până în prezent din cauza secetei se ridică la 1,1 milioane de hectare, cea mai mare înregistrându-se în judeţul Constanţa, 416.000 hectare, în timp ce suprafeţele irigate la nivel naţional au ajuns la 222.121 hectare, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-un briefing de presă.

"Avem până acum situaţia centralizată legată de declaraţiile suprafeţelor calamitate şi raportată la declaraţiile fermierilor. Suprafaţa calamitată este de 1,1 milioane hectare. Echipele de constatare a pagubelor produse de secetă lucrează, au lucrat şi sâmbătă şi duminică, astfel încât acolo unde fermierii doresc întoarcerea culturilor să aibă posibilitatea să o facă. Judeţele cu suprafeţele calamitate cele mai mari sunt Constanţa, care are 416.000 hectare calamitate, iar suprafaţa irigată acum 13.000 de hectare, şi Tulcea, care are o suprafaţă calamitată de 129.000 de hectare, iar aici se irigă pe 13.000 hectare. Ialomiţa cu 123.000 de hectare calamitate, iar suprafaţa irigată 25.000 de hectare, Brăila, cu 97.000 de hectare calamitate, iar suprafaţa irigată 100.000 hectare, Buzău - 75.000 de hectare calamitate şi 7.000 hectare irigate, iar judeţul Galaţi 61.000 de hectare calamitate şi o suprafaţă irigată de 27.000 de hectare. Practic, astăzi, se irigă în total ţară pe 222.131 hectare, apa fiind introdusă pe 2.100 kilometri de canal", a precizat Oros.

El a subliniat că se aşteaptă centralizarea tuturor datelor pentru a se cunoaşte suprafaţa exactă calamitată în urma secetei puternice şi extreme.

Potrivit prognozei de specialitate, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), în intervalul 12 - 18 mai, în cultura grâului de toamnă, conţinutul de apă pe profilul de sol 0-100 cm se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă, în Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana şi Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei şi Moldovei. Izolat în nordul Olteniei şi al Maramureşului, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare.

În plus, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-20 cm, în cultura de porumb, se va situa în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea şi Crişana, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova, local în nord-estul, centrul, estul, sud-estul şi sud-vestul Transilvaniei, nordul şi nord-vestul Banatului, estul, nordul, izolat în sudul, centrul şi vestul Munteniei.

Conform specialiştilor ANM, în Maramureş şi Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, local în nordul, vestul, sudul şi sud-estul Munteniei, nordul, nord-vestul, centrul şi sudul Transilvaniei, nord-vestul, estul, centrul şi sudul Moldovei, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime.

"În aceste condiţii, procesele de creştere şi dezvoltare ale culturilor agricole se vor desfăşura în general în ritmuri normale în cea mai mare parte a teritoriului agricol, uşor mai intensificate pe terenurile cu bună aprovizionare cu apă a solului. Totodată, spre sfârşitul perioadei, pe fondul cerinţelor maxime faţă de apă ale plantelor şi în condiţiile menţinerii unor deficite ridicate de apă în sol, fiind posibilă apariţia fenomenului de ofilire temporară a frunzelor în orele de amiază, precum şi îngălbenirea/uscarea parţială/totală a aparatului foliar, atât la culturile de toamnă, cât şi la prăşitoare", se precizează în prognoza agrometeorologică. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)