Blocul Naţional Sindical (BNS) condamnă atitudinea Guvernului României de a suspenda pe durată nelimitată o serie de drepturi ale lucrătorilor din România, aşa cum sunt acestea specificate în Codul Muncii pe durata stării de alertă.

Potrivit unui comunicat remis marţi AGERPRES, reprezentanţii BNS solicită Parlamentului Românei să elimine în totalitate prevederile proiectului de lege (privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID -19) ce instituie suspendarea unor drepturi ale lucrătorilor.

"Lucrătorii sunt oricum foarte expuşi în această perioadă, sănătatea lor şi a familiilor lor este în mod direct şi semnificativ influenţată de măsurile de protecţie dispuse de angajator la locul de muncă. În loc să instituie măsuri clare de protecţie a sănătăţii la locul de muncă, Guvernul ajută angajatorii (implicit angajatorul stat) să dispună în mod discreţionar de lucrători. Proiectul de act normativ în forma în care a fost trimis către Parlament, abrogă practic pe durata stării de alertă reglementări esenţiale ale Codului Muncii, acordă drepturi disproporţionate angajatorilor în raport cu salariaţii, afectează principiile privitoare la caracterul consensual şi sinalagmatic al contractului de muncă, afectează în mod grav drepturi constituţionale ale lucrătorilor precum dreptul la negocieri colective, dreptul la grevă, dreptul la acţiuni de protest", se menţionează în comunicat.

Potrivit BNS, prin acest proiect de lege Guvernul "deschide poarta către numeroase abuzuri ale angajatorilor", oferindu-le acestora posibilitatea de a modifica unilateral elemente esenţiale ale contractului de muncă, ca de exemplu: timpul de muncă, durata muncii, modul de organizare a muncii, felul şi locul muncii, obligarea la activităţi suplimentare faţă de cele prevăzute în fişa postului etc.

De asemenea, prin propunerea sa, "Guvernul experimentează săptămâna de lucru la 54 de ore, o iniţiativă nemaivăzută din 1919 (când a fost adoptată Convenţia OIM nr. 1 privind durata muncii) şi până astăzi".

"Apreciem că pentru interesul şi protecţia sănătăţii lucrătorilor astfel de modificări ale raportului de muncă se pot face doar cu acordul organizaţiei sindicale sau acordul individual al fiecărui salariat. Tot prin acest proiect de act normativ Guvernul nu se sfieşte să propună încălcarea unor drepturi reglementate de Constituţia României cum ar fi: art.41, alin.(3) - privind durata medie a timpului de muncă; art.41, alin.(5) - privind dreptul la negocieri colective în materie de muncă; art.43 - privind dreptul lucrătorilor la acţiuni colective de protejare a drepturilor lor; art. 39 - privind libertatea întrunirilor, dar şi drepturi civile esenţiale ale omului, cum ar fi caracterul consensual al contractului de muncă", se menţionează în comunicat.

Potrivit BNS, Guvernul doreşte să transforme în fapt starea de alertă într-o "veritabilă stare de urgenţă", deşi Constituţia nu reglementează, în rândul măsurilor excepţionale ce pot fi instituite conform art. 93, o astfel de instituţie juridică.

"Art.93 din Constituţie recunoaşte drept măsuri constituţionale, care pot justifica limitări temporare ale drepturilor cetăţenilor, doar starea de urgenţă şi starea de asediu, astfel că în reglementarea stării de alertă nu putem fi de acord cu renunţarea la drepturi esenţiale ale lucrătorilor reglementate de Codul muncii şi de Convenţiile şi Directivele pe care România le-a ratificat şi care sunt parte a dreptului intern. În concluzie, Guvernul, prin starea de alertă pe care o reglementează, propune restricţii ale drepturilor lucrătorilor mai dure şi mai grave decât cele impuse prin Decretele Preşedintelui României privitoare la starea de urgenţă", se mai spune în comunicat.

Reprezentanţii BNS se întreabă "cum se preocupă Guvernul de sănătatea lucrătorilor", în condiţiile în care pe perioadă nedeterminată instituie încălcări ale Convenţiilor OIM, ale Directivelor Europene sau ale acordurilor internaţionale a căror consecinţă este "vulnerabilizarea salariaţilor afectaţi, respectiv capacitatea de refacere a organismului şi slăbirea imunităţii acestora."

"Nu există nici un fel de justificare ca pe perioadă nedeterminată să se interzică demisia în sistemul sanitar, sistemul de asistenţă socială sau sistemul de apărare, ordine publică şi securitatea socială. Starea specială în care ne aflăm nu justifică transformarea lucrătorilor în sclavi la dispoziţia angajatorilor publici sau privaţi! Facem apel la toate partidele politice reprezentate în Parlament să blocheze iniţiativa Guvernului de a bulversa complet relaţiile de muncă şi să elimine din proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID -19 referitoare la relaţiile de muncă!", susţin reprezentanţii BNS.

Senatul a adoptat marţi, în plen, formulând mai multe amendamente, proiectul de lege al Guvernului care cuprinde măsurile pentru situaţia de alertă, care va fi instituită după încetarea stării de urgenţă, astfel încât Parlamentul încuviinţează starea de alertă în întreaga ţară.

Potrivit formei amendate de Senat, proiectul prevede că starea de alertă se instituie, pe întreg teritoriul ţării sau doar pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, de Guvern pentru 30 de zile şi poate fi prelungită, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului Afacerilor Interne.

"Când starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului. Parlamentul se pronunţă în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată", se arată în actul normativ modificat de Senat.

Potrivit unui amendament al UDMR, adoptat de Senat, măsurile se pot institui diferenţiat, în funcţie de situaţia pandemică din fiecare judeţ, grup de localităţi sau localitate din judeţ.

Senatul a eliminat articolul care prevedea că "instituţiile şi autorităţile publice pot angaja personal fără concurs în funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă pe o durată determinată de 6 luni".
AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Preda)