Instanţele nu vor putea reveni la activitatea de dinainte de luna martie, astfel încât magistraţii, avocaţii şi părţile implicate trebuie să se adapteze la o nouă realitate, în condiţiile în care activitatea instanţelor a fost redusă semnificativ pe durata stării de urgenţă, relevă Deloitte România.

"Pregătirea pentru tranziţia de la starea de urgenţă la cea de alertă include şi unele măsuri pentru reluarea cauzelor care au fost suspendate în ultimele două luni. Cu toate acestea, instanţele nu vor putea reveni la activitatea de dinainte de luna martie, astfel încât magistraţii, avocaţii şi părţile implicate trebuie să se adapteze la o nouă realitate", susţine Mihnea Galgoţiu-Săraru, Senior Managing Associate, şi Anca Olar, Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal România, într-un material de opinie transmis luni AGERPRES.

Activitatea instanţelor de judecată a fost semnificativ redusă începând cu 16 martie 2020, ca urmare a instituirii stării de urgenţă. Potrivit Decretelor prezidenţiale 195/2020 şi 240/2020, judecarea altor procese civile decât cele de urgenţă deosebită a fost suspendată. Lista cauzelor de urgenţă deosebită nu a fost însă stabilită prin decrete, această sarcină revenind structurilor de conducere din cadrul fiecărei Curţi de Apel din România, în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut competenţa doar de a da îndrumări neobligatorii.

"Pentru acest motiv, pe teritoriul ţării a existat o practică neunitară cu privire la tipurile de cauze care au fost judecate pe perioada stării de urgenţă. Spre exemplu, deşi încuviinţarea executărilor silite se judecă fără prezenţa părţilor, numai opt curţi de apel (printre care şi Cluj-Napoca) au judecat necondiţionat astfel de cereri de la începutul stării de urgenţă, în timp ce alte cinci curţi de apel (spre exemplu, Iaşi) nu le-au soluţionat, iar două curţi (inclusiv Bucureşti) le-au soluţionat iniţial doar condiţionat. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) este singura instanţă care a publicat o statistică privind numărul de cauze judecate în primul ciclu al stării de urgenţă (perioada 16 martie - 16 aprilie 2020). În total, au fost rulate 2.550 de dosare, 655 au fost soluţionate, iar 1.586 au fost suspendate sau amânate", explică autorul materialului.

Potrivit Deloitte, la finalul lunii aprilie 2020 au fost anunţaţi primii paşi spre reluarea judecării cauzelor afectate de starea de urgenţă: CSM şi ÎCCJ au extins listele cauzelor care se judecă pe durata stării de urgenţă. Cu toate că hotărârea CSM nu are caracter obligatoriu pentru instanţe, aceasta a fost transpusă până în prezent de majoritatea curţilor de apel din ţară, ce încep să judece cauze din materia insolvenţei, achiziţiilor publice sau dreptului muncii. De asemenea, în prezent se judecă la nivelul întregii ţări cererile de încuviinţare a executărilor silite.

Potrivit informaţiilor publice, starea de urgenţă va fi înlocuită după data de 15 mai cu starea de alertă, care este declarată de Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, cu acordul Primului Ministru. După încetarea valabilităţii decretelor privind starea de urgenţă, toate cauzele suspendate ar trebui reluate din oficiu şi dispare baza legală pentru desfăşurarea şedinţelor de judecată prin videoconferinţă. Este previzibilă astfel o supraîncărcare a activităţii instanţelor, care nu este compatibilă cu măsurile de distanţare socială care se impun în continuare, atrage atenţia specialistul Deloitte.

În aceste condiţii, va fi nevoie de reguli clare stabilite fie prin actele de instituire a stării de alertă, fie de structurile de conducere din cadrul instanţelor.

"Şi pe durata stării de alertă pot fi luate orice măsuri necesare pentru înlăturarea situaţiei care a impus-o. Cu toate acestea, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor fundamentale (care include şi accesul la justiţie) poate fi restrâns numai prin lege. De aceea, măsurile care restricţionează semnificativ desfăşurarea justiţiei ar trebui aprobate de Parlament. Ministerul Justiţiei a publicat la începutul lunii mai un document de politică publică prin care recomandă fiecărei instituţii din sistemul judiciar întocmirea unui plan de reluare graduală a activităţii, care să includă măsuri cu accent pe distanţarea socială", se menţionează în material.

De asemenea, conducerea ÎCCJ a anunţat că instanţa supremă îşi va desfăşura activitatea în regim normal şi în luna iulie, când magistraţii ar fi trebuit să intre în concediu, pentru a recupera perioada în care procesele au fost suspendate ca urmare a instituirii stării de urgenţă. Potrivit unui comunicat CSM, la nivelul tuturor instanţelor vacanţa judecătorească va fi anul acesta, de principiu, doar în luna august.

"În acest sens, a fost adoptată o hotărâre a CSM care permite secţiei de judecători ca, în situaţii excepţionale, să modifice durata vacanţei judecătoreşti şi tipul de cauze care se judecă pe parcursul acesteia. Se prefigurează o perioadă de tranziţie în care vor putea fi avute în vedere şi alte măsuri, precum stabilirea unei liste de cauze prioritare care să fie judecate până în vacanţa judecătorească din vară, respectiv amânarea pentru toamnă a cauzelor care nu sunt urgente. Toate aceste măsuri vor conduce la o nouă realitate în ceea ce priveşte modalitatea de desfăşurarea a activităţii de justiţie, iar consecinţa lor naturală va fi lungirea duratei de soluţionare a cauzelor", menţionează reprezentantul Deloitte România. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)