Colectarea selectivă a deşeurilor nu va fi afectată de criza coronavirusului, a declarat, vineri, secretarul de stat din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, în cadrul unei dezbateri despre colectarea separată a deşeurilor în timpul pandemiei, organizată de Pria Events.

"Aş vrea să subliniez că, aşa cum şi Comisia Europeană a comunicat deja, în niciun fel colectarea selectivă nu va fi afectată de criza coronavirusului. E din ce în ce mai clar şi există din ce în ce mai multe studii care dovedesc faptul că atât colectarea deşeurilor, cât şi procesarea acestora, sau depozitarea, nu ar trebui să fie într-un fel afectate de pandemia cu coronavirusul", a afirmat Mircea Fechet.

Reprezentantul Ministerului Mediului a explicat modul în care cetăţenii aflaţi în izolare la domiciliu trebuie să realizeze colectarea selectivă.

"Noi am avut nişte discuţii la Minister în care am luat în dezbatere posibilitatea ca doar acele persoane care sunt izolate la domiciliu şi care sunt suspecte, cred că astăzi sunt sub 20.000 raportat la întreaga populaţie a României, care e de 20.000.000, deci vorbim de 1/1.000 din populaţie, ca doar pentru aceia să putem să discutăm că ar putea să nu mai colecteze pe 5 fracţii sau pe 4, sau pe 3, depinde cum are sistemul de colectare Primăria din care fac ei parte, şi să pună în doi sau chiar în mai mulţi saci - repet, acele persoane care sunt considerate suspecte şi sunt în izolare la domiciliu - să pună în mai mulţi saci tot ce înseamnă deşeu menajer, împreună cu masca, împreună cu mănuşi şi cu tot ce au ei, şi să îi dezinfecteze, să pună sac în sac şi doar ulterior să elimine respectivele deşeuri, tocmai pentru a încerca să protejăm pe cât posibil pe operatorii de salubrizare, care urmează ulterior, dacă va fi cazul, să manipuleze acei saci", a menţionat Mircea Fechet.

Pe de altă parte, reprezentantul Ministerului Mediului a declarat că această colectare selectivă depinde de nivelul până la care cetăţenii sunt dispuşi să acopere costurile acesteia, nivel în prezent foarte scăzut în România.

"Ministerul Mediului consideră că sticla e un deşeu care ar trebui musai colectat separat. (Colectat, n.r.) în amestec cu alte tipuri de reciclabile aduce anumite probleme. Mai mult decât în alte state membre, România mai are o problemă cu gradul de suportabilitate a taxei (pentru colectarea separată, n.r.), pentru că ori de câte ori citesc un plan judeţean de gestionare a deşeurilor sau un masterplan de deşeuri, sau orice studiu de fezabilitate privind anumite investiţii, totul pleacă de la cât e dispus cetăţeanul, cât poate cetăţeanul să suporte ca şi taxă de salubritate, şi constatăm că din nou, spre deosebire de multe alte state membre, gradul de suportabilitate în România este unul extrem de modest. Pe de o parte procentual românii nu îşi permit să plătească în medie mai mult de 1% din venituri pentru taxele de salubritate şi pe de altă parte cuantumul efectiv al acestei taxe nu depăşeşte câţiva lei, poate nici preţul unei jumătăţi de pachet de ţigări, ca să fac o paralelă cu alte bunuri pe care românii le plătesc zi de zi", a precizat Mircea Fechet.

Acesta a apreciat că soluţia cea mai bună este colectarea la sursă a fiecărui tip de deşeu pentru care se realizează colectare selectivă.

"Şi atunci ajungem în situaţia în care singura soluţie fezabilă este colectarea la sursă, separată, a acestui tip de deşeu (sticla, n.r.), la fel cum considerăm că şi colectarea plasticului şi aluminiului ar trebui făcută separat, la sursă, la fel cum considerăm că şi hârtia şi cartonul ar trebui colectate la sursă, şi în timp ce Uniunea Europeană vorbeşte de economie circulară, vorbeşte de textile, de chestii mult mai puţin concrete de care se ocupă în acest moment, deoarece problemele acestea considerate de dânşii simple le-au rezolvat cu foarte mulţi ani în urmă, noi încă ne luptăm şi se pare că nu reuşim de foarte multe ori să rezolvăm nişte chestiuni extrem de simple. Avem legislaţie, bineînţeles că ea poate fi îmbunătăţită, bineînţeles că poate fi îmbunătăţit şi modul în care Ministerul Mediului legiferează, în acest sens suntem în contact direct şi încercăm să ţinem aproape pe de o parte de industria de colectare, am discutat cu ei de mai multe ori modul în care putem îmbunătăţi tot acest sistem", a adăugat Mircea Fechet.

Secretarul de stat din Ministerul Mediului a susţinut că sistemul de colectare selectivă ar funcţiona dacă toţi cei care fac parte din sistem şi-ar face treaba.

"În continuare, avem nevoie de un suport pe toată linia, şi aici nu vorbim numai de Ministerul Mediului, pentru că dacă efortul nu va fi unul comun, care să plece de la cetăţean, care să înţeleagă cât de important e ca acest proces să înceapă la el în casă, cu atât mai mult cu cât suntem săraci şi nu ne permitem cele mai noi tehnologii, nu ne permitem cele mai noi staţii de sortare, nu ne permitem cine ştie câte investiţii în tot ce înseamnă infrastructură de deşeuri, până nu vom înţelege, de la cetăţean, cât de important e, urmând ca întreaga comunitate să înţeleagă, pentru că următorul pas e UAT-ul, fie că vorbim de o Primărie de comună, fie că vorbim de Municipiul Bucureşti, care e Capitala României, ATI-ul din care face parte, Ministerul Mediului bineînţeles, cu salubristul, cu depozitarea, e un întreagă orchestră aici, care ar trebui să funcţioneze sincronizat, fiecare din toţi aceşti membri ar trebui să înţeleagă cât de important e ca fiecare să-şi facă treaba, şi dacă şi-ar face-o fiecare, ar funcţiona", a menţionat Mircea Fechet.

Acesta s-a declarat îngrijorat faţă de posibilitatea ca România să nu îşi îndeplinească ţintele pentru anul în curs în domeniul colectării deşeurilor.

"Avem o profundă îngrijorare în legătură cu ţintele în domeniul deşeurilor pentru anul 2020, pe care România e posibil să nu şi le facă. Nu e un secret că ne-a venit de la Comisie de foarte puţin timp o nouă comunicare referitoare la deficienţele depozitării în România, şi anume că România încă depozitează deşeuri netratate şi încalcă prevederile acelei decizii ale Curţii Europene de Justiţie, situaţie pe care dacă nu o vom rezolva e posibil să intrăm într-o procedură de infringement. Ţinem aproape şi cu OIREP-urile (Organizaţiile de Implementare a Răspunderii Extinse a Producătorilor, n.r.) şi cu Primăriile, şi încercăm împreună să identificăm cele mai bune soluţii", a explicat reprezentantul Ministerului Mediului. AGERPRES/(AS - autor: George Coman, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)