Uniunea Europeană a aprobat suma de 750 milioane lei care urmează să fie utilizată pentru întreprinderile mici şi mijlocii, la care se va adăuga cofinanţarea statului român şi o eventuală contribuţie a beneficiarului, suma totală de intervenţie urmând să ajungă la un miliard de euro, a anunţat, joi seara, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

"Avem, să zicem, o veste foarte bună. Spuneam despre banii pe care îi negociem pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Negocierea a ajuns la final. Uniunea Europeană ne-a aprobat suma de 750 milioane euro din fonduri europene care urmează a fi utilizată pentru întreprinderile mici şi mijlocii, la care se adaugă cofinanţarea statului român şi o eventuală contribuţie a beneficiarilor, a IMM-urilor, dacă va fi stabilită o astfel de contribuţie. Deci, suma totală de intervenţie pentru restartarea activităţii economice şi pentru sprijinirea IMM-urilor este de un miliard de euro", a spus Boloş, la B1 TV.

El a precizat că urmează ca în perioada următoare să fie definitivată modalitatea prin care aceste fonduri să fie distribuite, accesate de IMM-uri, fiind în lucru patru variante.

O primă variantă este, potrivit ministrului, cea a granturilor în sumă fixă proporţională cu cifra de afaceri.

"De exemplu 10.000 de euro grant pentru o cifră de afaceri de până la 100.000 de euro. Cam aceasta ar fi forma prin care o să încercăm să sprijinim restartarea activităţilor curente ale companiilor. Este o formă de grant simplu. O utilizează în prezent şi Germania ca să sprijine reluarea activităţii de către întreprinderile mici şi mijlocii", a explicat ministrul Fondurilor Europene.

O a doua variantă este cea a granturilor pentru investiţii sau pentru relocarea activităţii de business, deoarece, în această perioadă, sunt multe dintre IMM-uri cărora poate nu le mai merge activitatea şi se gândesc la reorientarea şi relocarea acesteia.

"Sunt granturile clasice. Sunt, dacă vreţi, granturile pentru investiţii, cele pe care le-am mai întâlnit până acum în mecanismele de utilizare a fondurilor de către IMM-uri. Acestea merg până în jurul valorii de 200.000 de euro nerambursabili şi sunt pentru investiţii în diferite domenii de activitate, de la industria alimentară până la industria auto, până la construcţii, IT, echipamente medicale, industria farmaceutică, toate domeniile cuprinse în Strategia naţională de competitivitate şi sunt considerate o prioritate la nivel naţional, domenii care, în momentul de faţă, sunt cu potenţial pentru dezvoltarea economică şi pentru creşterea economică a României", a subliniat ministrul.

Modalitatea a treia este cea a voucherelor de consum, de inspiraţie americană.

"Sunt utilizate în momentul de faţă în SUA şi constau în atribuirea unui voucher de consum către beneficiari, care mai apoi se prezintă pentru prestarea serviciului sau cumpărarea unui bun la un furnizor, iar respectivul furnizor decontează din fonduri europene valoarea grantului în funcţie de numărul de vouchere pe care le are. Este modelul care se bazează pe stimularea cererii interne, astfel încât să poată fi reluată activitatea economică la nivel naţional", a precizat Boloş.

Ultima modalitatea ar fi cea legată de subvenţionarea costurilor cu salariile pentru IMM-urile a căror activitate a fost afectată în această perioadă. Este vorba despre compensări ale costurilor cu salariile de până la 50% pe o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni.

"Pentru acest ultim instrument, Comisia Europeană lucrează în momentul de faţă un fond, care este gândit la nivel european şi pe care România îl va putea accesa pentru ca să sprijine întreprinderile mici şi mijlocii şi să asigure compensarea costurilor cu salariile. Tot în acest fond în continuare se vor putea acorda garanţii pentru IMM-uri în eventualitatea contractării de credite. Deci, perspectiva celui de-al patrulea instrument este destul de cuprinzătoare, inclusiv din această perspectivă a abordării europene şi a sprijinirii IMM-urilor pe componenta costurilor cu salariile", a mai spus ministrul.

El a precizat că cele patru modalităţi urmează a fi discutate la nivel de Guvern şi în perioada următoare vor fi făcute publice, după ce va fi luată o decizie în acest sens. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Preda)