Deloitte: Companiile din industria auto au nevoie de o infrastructură potrivită pentru a se redresa; fiscalizarea comerţului cu autovehicule second-hand, o prioritate
Companiile din industria auto vor avea nevoie de o infrastructură potrivită pentru a se redresa, a câştiga proiecte noi, a reangaja oamenii şi chiar a spori numărul de angajaţi şi, nu în ultimul rând, pentru a putea relua plăţile de taxe şi impozite la stat, este de părere Elena Geageac, senior manager Taxe Directe, Deloitte România.
Totodată, consultantul Deloitte consideră că fiscalizarea comerţului cu autovehicule second-hand ar trebui tratată ca o prioritate.
"Schimbând sectorul, şi anume de la producători la importatori şi distribuitori auto, şi având în vedere nevoia stringentă de a aduna bani la bugetul de stat, ar trebui tratată ca o prioritate fiscalizarea comerţului cu autovehicule second-hand - legislaţie există, rămâne doar să se pună în practică... Şi poate nu doar ca efort singular al României, ci şi al mai multor state membre UE. Soluţii există, iar importanţa strategică a industriei auto reclamă o atenţie sporită din partea autorităţilor", a menţionat Elena Geageac.
În ceea ce priveşte angajaţii, companiile din industria auto pot lua în calcul românii care se întorc în ţară din economiile afectate, consideră consultantul Deloitte România.
Referitor la infrastructură, Elena Geageac a adăugat că "există exemple consacrate de urmat în această privinţă", cum ar fi cel al Germaniei, care, după război şi criza care i-a urmat, a investit puternic în infrastructură şi în industrie tocmai pentru a-şi crea avantaj economic.
"În mod particular, compania Ford România solicită de multă vreme realizarea drumului expres Craiova-Piteşti, inclusiv centura ocolitoare a oraşului Balş, iar Automobile Dacia aşteaptă în mod deosebit autostrada Piteşti-Sibiu. Însă infrastructura este necesară în întreaga ţară, în special în zonele de est sau sud, care, astfel, ar putea atrage dezvoltarea de noi facilităţi de producţie", a atras atenţia ea.
Consultantul Deloitte România consideră că măsurile luate până în prezent de autorităţi pentru limitarea efectelor pandemiei par a fi fost benefice şi pentru industria auto, în special măsura referitoare la susţinerea şomajului tehnic de la bugetul de stat, însă va fi nevoie de suport suplimentar pentru a permite recuperarea pierderilor şi revenirea industriei pe creştere.
"Măsurile necesare nu sunt neapărat impuse de pandemie, ci reprezintă, mai degrabă, solicitări mai vechi ale producătorilor din domeniu şi amânate permanent de autorităţi. Printre cele mai importante măsuri rămâne cea legată de dezvoltarea infrastructurii de transport, având în vedere că, din cauza situaţiei precare în care se află drumurile naţionale, producătorii auto pierd timp, bani şi contracte importante, iar România pierde investiţii consistente în domeniu în favoarea ţărilor vecine. Dar aceste aspecte erau valabile şi înainte de apariţia COVID-19", a adăugat specialistul.
Potrivit acesteia, dincolo de demararea proiectelor de mare infrastructură, benefice pentru întreaga economie, pentru industria auto mai pot fi dezvoltate o serie de pachete de măsuri specifice care să impulsioneze dezvoltarea sectorului.
"Printre acestea se pot regăsi măsuri de genul facilităţilor fiscale acordate în sectorul construcţiilor sau îmbunătăţirea considerabilă a celor existente privind cercetarea-dezvoltarea. Astfel de pachete de măsuri sunt cu atât mai necesare cu cât ţările din regiune acordă o atenţie deosebită acestui sector prin stimulente fiscale, dar şi alte ajutoare de stat (spre exemplu, Ungaria). În plus, pachetele de măsuri adresate industriei auto trebuie să ţină cont, dincolo de importanţa industriei pentru economie, de faptul că forţa de muncă din domeniu este una deja experimentată, atât la nivel mediu, cât şi de top management", a arătat Elena Geageac.
Aceasta consideră că autorităţile trebuie să înceapă să gândească în perspectivă, să anticipeze trendurile din domeniu.
"Spre exemplu, să vină cu pachete de stimulare în contextul în care tendinţa de consum este deja direcţionată către maşini electrice, iar producătorii, inclusiv cei de componente, ar putea fi din ce în ce mai interesaţi să îşi schimbe sau să îşi îmbunătăţească liniile de producţie pentru a fabrica elemente necesare maşinilor electrice. Astfel de pachete de stimulare (fiscale, granturi, ajutoare de stat etc.) s-ar putea orienta, cu precădere, tot spre zona cercetării-dezvoltării, cu atât mai mult cu cât trecerea la producţia de maşini electrice (şi de componente auto necesare acesteia) poate fi privită ca o activitate inovatoare", a explicat ea.
Potrivit acesteia, industria auto din România este, în prezent, printre cele mai afectate sectoare economice, având în vedere că producţia de autovehicule a fost sistată de către cei doi mari producători din România imediat ce s-a instituit starea de urgenţă, cauzată de pandemia de COVID-19. În acelaşi timp, producătorii de componente auto, aflaţi în relaţii comerciale atât cu cei doi mari producători auto din România, cât şi cu producători din afara ţării, au redus şi chiar au închis activitatea temporar.
"Automobile Dacia şi Ford România, cei doi mari producători auto locali, au anunţat închiderea fabricilor în a doua jumătate a lunii martie, ceea ce cu siguranţă se va reflecta în cifrele din lunile ce vor urma. Producţia locală de autoturisme căpătase viteză în luna februarie 2020, cu o creştere anuală de aproape 8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după un avans de aproximativ 3% pe parcursul anului 2019. Lunile viitoare, însă, cu siguranţă vor diminua şi poate chiar vor anula avantajul din primele două luni ale anului", a susţinut Elena Geageac.
Consultantul consideră că, având în vedere şi închiderea fabricilor auto în cea mai mare parte a ţărilor europene, este cert că vor exista scăderi semnificative şi la nivelul producătorilor de componente auto.
Asociaţia Europeană a Producătorilor Auto (ACEA) estimează că, până în acest moment, la nivel european, măsurile luate în contextul pandemiei afectează aproximativ 1,14 milioane de angajaţi din domeniu, iar producţia a pierdut peste două milioane de autovehicule. În România, estimarea, optimistă, a ACEA arată că sunt afectate cel puţin 20.000 de locuri de muncă, iar producţia nerealizată se apropie de 69.000 de maşini.
Consultantul Deloitte România consideră că repornirea industriei auto trebuie să preocupe în mod special autorităţile, având în vedere că acest sector livrează 37% din exporturile româneşti şi concentra, înainte de criza COVID-19, peste 185.000 de salariaţi.
Companiile din domeniu au anunţat deja reluarea activităţii, chiar şi parţial. Dacia şi Ford au prezentat un calendar privind revenirea la normalitate, Continental România deschide gradual fabricile. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere evaluarea urgentă a pagubelor și măsuri pentru fermierii afectați de secetă
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților evaluarea de urgență a pagubelor provocate de seceta pedologică și hidrologică severă din vestul României și adoptarea unui pachet de măsuri adecvat exploatațiilor afectate, avertizând că pierderile înregistrate afectează capacitatea fermierilor de a finanța lucrările pentru anul agricol.
Ministrul Nazare, despre întâlnirile cu investitori în SUA: Președintele a transmis un mesaj de încredere privind traiectoria și credibilitatea României
New York - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de încredere către investitorii instituționali foarte importanți pentru România în privința traiectoriei și credibilității României în perioada următoare, a declarat marți, la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU, ministr
Cosmin Marinescu (BNR): Perspectivele economice pentru acest an se mentin rezervate sau chiar în teritoriu negativ
Perspectivele economiei românești pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație, după doi ani cu rate modeste de creștere economică, de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, susține viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR. 'Economia
Apeluri de 650 de milioane de euro pentru proiecte de producere și stocare a energiei regenerabile, deschise din 28 septembrie
Instituțiile publice pot depune, din 28 septembrie, cereri de finanțare pentru realizarea de investiții în producerea și stocarea energiei verzi, prin intermediul a două programe în valoarea totală de 650 de milioane de euro, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Potrivit sursei citate, toate entitățile publice care dores
Avocatul Gheorghe Pecingină, desemnat administrator special al STB
Avocatul și practicianul în insolvență Gheorghe Pecingină a fost desemnat, marți, administrator special al Societății de Transport București (STB), urmând să aibă atribuții privind administrarea societății, reprezentarea acesteia în justiție și propunerea unui plan de reorganizare, a anunțat marți societatea de transport. 'Adunarea Genera
Mașinile electrice sunt acum mai ieftin de utilizat decât modelele pe benzină, în România (analiză)
România se numără printre țările europene în care încărcarea unui vehicul electric cu baterie este mai accesibilă decât alimentarea cu combustibil a unui automobil cu motor cu ardere internă, pe fondul creșterii prețurilor la benzină, susține analistul eToro, Bogdan Maioreanu. 'Europa a continuat să avanseze către adoptarea vehicule
INSCOP: 86,1% dintre români se așteaptă la creșterea prețurilor în următoarele șase luni
Un procent de 86,1% dintre români se așteaptă ca prețurile să se majoreze în următoarele șase luni, procent în ușoară creștere față de nivelul de 84,5% înregistrat în iunie, potrivit ediției a doua a Indicelui Sentimentului Economic New Money - INSCOP (ISE). Conform cercetării, 7,9% dintre cei chestionați consideră că prețurile vo
Sectorul e-commerce din România a atins valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025 (raport)
Piața comerțului electronic din România a ajuns la valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025, în creștere cu 10% față de anul anterior, fiind astfel cel mai mare sector de e-commerce din Europa de Est, relevă datele cuprinse în European E-Commerce Report 2026, publicate marți. Potrivit cercetării realizată pentru Ecommerce Europe și Eu
Folcuț (ARB): Companiile au atras finanțări noi de 55 de miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere cu 8,2%
Companiile au atras finanțări noi în valoare de 55 de miliarde de lei în primele șapte luni ale acestui an, în creștere cu 8,2% comparativ cu anul trecut, iar creditele pentru investiții reprezintă aproximativ 30% din portofoliul de credite, a declarat, marți, Gabriela Folcuț, director în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB).
Folcuț (ARB): Rata de neperformanță la creditele companiilor a urcat la 5,6%
Rata de neperformanță la creditele companiilor a ajuns la 5,6%, în creștere cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu martie 2025, nivelul fiind mai ridicat în cazul IMM-urilor decât al corporațiilor, a declarat, marți, Gabriela Folcuț, director executiv în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB). 'Dintre toat
FIDES: 40,7% dintre români locuiau în gospodării supraaglomerate în 2024
Aproximativ 40,7% dintre români locuiau, în 2024, în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat citate de Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES). În același timp, aproximativ 94% din populația României locuia într
Jianu (IMM România): Ar trebui să ne uităm din nou la un program de tip IMM Invest; lipsește cash-flow-ul în economie
Un program de tip IMM Invest ar trebui reanalizat, în condițiile în care economia se confruntă cu o lipsă de cash-flow, iar rata de default a programului este de sub 2%, a declarat, marți, Florin Jianu, președintele IMM România, la un eveniment de specialitate. 'Ar trebui să ne uităm iarăși cu foarte multă atenție la un p
România, printre țările UE cu creșteri semnificative ale prețurilor carburanților, în luna august 2026
Prețul mediu al combustibililor pentru transportul personal în Uniunea Europeană a crescut cu 23,8%, în luna august 2026 comparativ cu luna august 2025, după un avans de 16,9% în luna iulie și unul de 13,7% în luna iunie, arată datele publicate marți de Eurostat. Potrivit oficiului european de statistică, în 26 di
Jianu (IMM România): Spiritul antreprenorial pălește; avem cu 20% mai multe firme care ies din economie
România are cu 20% mai multe firme care ies din economie comparativ cu cele care se înființează, în condițiile în care, până la jumătatea anului, în jur de 96.000 de firme noi s-au înregistrat, iar 110.000 - 111.000 de firme s-au închis, a declarat, marți, Florin Jianu, președintele IMM România, în cadrul un
Taină (Ministerul Economiei): 750 de contracte au fost semnate prin programul Femeia Antreprenor; alte 250 sunt în curs de semnare
Un număr de 750 de contracte au fost semnate până în prezent prin programul Femeia Antreprenor, iar alte 250 sunt în curs de semnare, finanțarea nerambursabilă acordată fiind de 200.000 de lei pentru fiecare societate, a declarat, marți, Camelia Taină, director general în Ministerul Economiei, în cadrul unui eveniment de specialitate.