Rata şomajului a scăzut anul trecut la 3,9%, de la 4,2% în 2018, iar şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata a fost de 6,3%, respectiv 4%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri.

Pe de altă parte, rata şomajului în cazul persoanelor cu studii superioare a fost mult mai redusă, de 1,6% în 2019.

Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,9 puncte procentuale (4,3% la bărbaţi faţă de 3,4% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 1,1 puncte procentuale (4,5% în rural faţă de 3,4% în urban).

Datele INS arată că rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (16,18%) în rândul tinerilor (15-24 ani).

Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 1,7%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 42,4%. Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 8,9%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 52,9%.

În anul 2019, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 65,8%, în creştere faţă de anul anterior cu un punct procentual. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (74,6%, faţă de 56,8% la femei), precizează INS. Pe medii de rezidenţă, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (67,1%, faţă de 64,2% în mediul rural).

În rândul populaţiei în vârstă de 20-64 ani, rata de ocupare a fost de 70,9%, cu 0,9 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 24,7%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 47,8%.

"Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (89,2%). Erau ocupate 68,6% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 44,4% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie", se arată în comunicatul INS.

Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+80.000 persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (75,8%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2019 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 23,1% din populaţia ocupată.

Lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 18,1% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificaţi (16,1%), specialiştii în diverse domenii de activitate (15,6%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (15,2%).

Din totalul persoanelor ocupate, 21,2% lucrau în sectorul agricol, 30,1% în industrie sau construcţii şi 48,7% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,837 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (24,0%), comerţ (18,6%) şi construcţii (10,5%).

Comparativ cu anul 2018, scăderi mai importante ale numărului de persoane ocupate s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (-94.400 persoane) şi industria prelucrătoare (-35.100 persoane). Cele mai semnificative creşteri faţă de anul precedent s-au înregistrat în construcţii (+37.300 persoane), comerţ (+28.800 persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+16.000 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+12.800 persoane) şi administraţie publică şi apărare (+10.500 persoane).

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2019, au lucrat cu program parţial 619.000 persoane (7,1%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (85,8%).

În anul 2019, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,9 ore pe săptămână. 148.000 persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 13,5 ore pe săptămână.

Populaţia activă a României era de 9,033 milioane persoane, din care 8,680 milioane erau persoane ocupate şi 353.000 erau şomeri. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)