Amânarea plăţii facturilor la energie electrică este o soluţie nefericită pentru sistemul energetic, în schimb Guvernul ar trebui să injecteze lichiditate în sistem, a declarat, miercuri, directorul general adjunct al E.ON România, Anca Dragu, la o conferinţă de specialitate.

"S-a tot discutat de această amânare la plata facturilor cu 3 luni. Desigur, sunt persoane fizice, consumatori casnici sau companii, care pot avea dificultăţi în această perioadă cu plata facturilor. Cu toate acestea, simpla stopare a plăţii facturilor, amânarea plăţii este o soluţie nefericită, pentru că ea creează un gol de lichiditate pentru firmele de furnizare. Este un lanţ logic: furnizorii încasează aceste facturi şi mai departe plătesc distribuţia, plătesc sistemul de transmisie, plătesc producătorii şi asigură continuitatea procesului. Să tai pur şi simplu acest lanţ este o soluţie parţială şi care denaturează întregul proces. Ceea ce ar trebui într-adevăr pus este un mecanism de injectare de lichiditate în sistem. Faptul că ici-colo tăiem intrarea de lichiditate nu ne ajută cu absolut nimic pentru a trece peste criză, ba, dimpotrivă, pune în pericol planurile de investiţii pentru perioada curentă, dar mai ales pentru relansare, atunci când lockdown-ul se va termina", a afirmat Anca Dragu.

Oficialul E.ON România a arătat că măsura amânării ratelor la utilităţile energetice afectează doar furnizorii, însă nu şi pe producători şi distribuitori.

"Cu privire la situaţia cash-flow-ului producătorilor, producătorii nu au fost afectaţi. În acest moment noi vedem că numai furnizorii au preluat această povară a amânării plăţilor: nu există un cadru normativ, un cadru legal care să spună că dacă ai colectat 80%, plăteşti mai departe 80% către transmisie şi către producţie. Nu ar fi o măsură firească nici asta, ar fi o împărţire echilibrată a poverii, dar ideea e să aducem cash în sistem, nu să alergăm să scăpăm fiecare de această obligaţie a plăţii. Deci, ar fi corect ca în sistem să se împartă povara şi să ajungă până la producător, dar de fapt şi mai corect ar fi să nu existe şi atunci să vină statul, că în situaţie de criză se vede rolul statului, să vină cu această soluţie de injecţie de lichiditate pentru a proteja business-urile, atât consumatorii, cât şi furnizorii", a susţinut Dragu, la videoconferinţa organizată de Bursa privind "Managementul situaţiei de criză pentru industria energetică şi operatorii de infrastructură critică".

Directorul general adjunct al E.ON România a apreciat că la începutul crizei firma s-a concentrat pe operarea în condiţii de siguranţă a infrastructurii sale.

"În primă fază ne-am concentrat pe securitatea sistemului, a clienţilor şi a angajaţilor, pentru că izolarea este de neconceput fără gaze, fără curent electric, apă şi alte servicii. Toate aceste servicii trebuie să fie prezente 100%. Cel mai important obiectiv a fost operarea în condiţii de siguranţă a infrastructurii noastre. În acelaşi timp ne-am uitat şi la reducerea la minim a riscului de contaminare pentru angajaţi şi pentru clienţii noştri, pentru că operaţiunile de intervenţie presupun că oamenii noştri merg în teren şi au un contact relativ apropiat cu diferite alte persoane. Am avut situaţii în localităţi mai mici în care oamenii noştri au cam fost hăituiţi de autorităţile locale, care n-au înţeles că reprezentanţii firmelor de utilităţi trebuie să fie totuşi în teren, că trebuie să facem izolare, dar şi să ne ocupăm de securitatea sistemului. Avem în teren 1.100 de echipe, 700 de echipe pentru zona de gaz şi 400 de echipe pe zona de electricitate, gata să intervină în orice moment pentru orice situaţie care apare. Am introdus pe scară largă munca de acasă, astfel încât aproape 50% din angajaţii E.ON, peste 3000 de angajaţi, lucrează de acasă pentru a evita apropierea socială, iar cei care merg în teren sunt foarte bine echipaţi şi respectă toate normele de sănătate şi de securitate", a adăugat Anca Dragu. AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)