Distanţarea socială, prin reducerea numărului de personal din birouri, telemunca - acolo unde există digitalizare, dar şi efectuarea concediilor de odihnă restante de o parte din personal se află printre măsurile luate de conducerea Companiei Naţionale pentru Administrarea Infrastructurii rutiere (CNAIR) pentru combaterea infectărilor cu noul coronavirus, toate acestea fără să fie afectată buna funcţionare a companiei.

Directorul general al CNAIR, Mariana Ioniţă, a afirmat, într-un interviu acordat AGERPRES, că a solicitat antreprenorilor ca proiectele să continue conform graficelor stabilite, dar cu respectarea măsurilor prevăzute de ordonanţele militare.

De asemenea, ea a admis că ar putea apărea unele întârzieri, în special pe şantierele unde lucrările sunt avansate şi sunt necesare materiale de construcţii de import şi unde au existat perioade cu sincope de livrare, din cauza cozilor formate la graniţele unor state. Însă, odată cu intrarea în operaţionalitate a coridoarelor verzi stabilite la nivelul Uniunii Europene, aceste sincope s-au redus.

Mariana Ioniţă a vorbit şi despre proiectele importante ale companiei, dar şi despre situaţia gândacului croitor, care stă în calea realizării autostrăzii Sibiu-Piteşti.

AGERPRES: Cum este afectată activitatea CNAIR de pandemia de coronavirus?
Mariana Ioniţă: Noi am încercat să fie cât mai puţin afectată. Evident că am instituit restricţii, în special la Agenţiile de Control şi Încasare, unde am luat măsuri de precauţie, conform actualei legislaţii. În paralel am luat şi măsuri de simplificare şi fluidizare a traficului la intrările în ţară.

Foarte important de subliniat este că, în timp record, am stabilit secţiunile de coridoare verzi care traversează România, parte integrantă a celor europene. Aceste coridoare cu rol în facilitarea transportului de marfă sunt evidenţiate într-o hartă interactivă accesibilă pe site-ul companiei.

La nivelul companiei, atât în regionale, cât şi la nivel central, am luat măsuri de protecţie conform actualei legislaţii: distanţare socială, prin reducerea numărului de personal din birouri, telemuncă - acolo unde există digitalizare, iar programul de lucru nu a fost afectat. O parte din personal îşi efectuează concediile de odihnă restante. Am avut în vedere ca prin aceste măsuri să nu fie afectată buna funcţionare a companiei.

În ceea ce priveşte dezvoltarea proiectelor (şantierelor), ţinând cont că această criză va determina o criză economică, după o analiză temeinică a situaţiei actuale, am solicitat antreprenorilor ca proiectele să continue conform graficelor stabilite, dar cu respectarea măsurilor prevăzute de ordonanţele militare. Evident că pot apărea unele întârzieri, în special pe şantierele unde lucrările sunt avansate şi sunt necesare materiale de construcţii de import: bitum, aditivi, lianţi pentru asfalturi, etc. Aici au fost perioade cu sincope de livrare, din cauza cozilor interminabile la graniţele unor state, dar, odată cu intrarea în operaţionalitate a coridoarelor verzi stabilite la nivelul UE, aceste sincope s-au redus.

Pentru că este vital ca proiectele noastre să continue, fiind suportul economiei naţionale în perioada de criză, avem întâlniri săptămânale în format videoconferinţă cu toţi antreprenorii mari implicaţi în gestionarea marilor proiecte. Analizăm împreună, de la caz la caz, atât modul de evoluţie, progresul fizic, dar şi modul în care se respectă măsurile de protecţie şi monitorizăm îndeaproape situaţia muncitorilor.

AGERPRES: Care sunt obiectivele principale ale mandatului dumneavoastră?
Mariana Ioniţă: Eficientizarea companiei, prin întărirea capacităţii administrative, este un obiectiv major pentru mandatul meu. Acest obiectiv este completat de formarea unei echipe integrate, care să permită aplicarea unui management proactiv prin care să gestionăm în mod corespunzător activitatea de dezvoltare şi întreţinere a infrastructurii rutiere la un nivel ridicat de calitate.

Dacă intrăm în zona investiţiilor, obiectivul meu este modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii, iar asta presupune deblocarea proiectelor mari şi aducerea acestora pe un făgaş normal şi corect.

Un alt obiectiv, poate cel mai important, este ca, prin toate măsurile pe care le voi lua, prin integrarea lor, să asigur o deschidere a companiei către cetăţean, informându-l în permanenţă cu privire la activităţile desfăşurate şi progresul înregistrat în realizarea marilor proiecte de infrastructură. Este important ca cetăţeanul să ştie că, pentru noi, este prioritară dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea unei calităţi corespunzătoare a mobilităţii populaţiei şi a mediului de afaceri pe infrastructura rutieră de interes naţional pe care o gestionăm.

AGERPRES: Puteţi face un top 3 al proiectelor de investiţii?
Mariana Ioniţă: Mă voi referi la trei obiective mari de investiţii, dar în programul nostru avem mult mai multe şi toate sunt pe aceeaşi treaptă de prioritate, pentru că vorbim despre dezvoltarea sustenabilă a întregii ţări. Voi evidenţia proiectele cele mai aşteptate de cetăţeni şi anume: autostrada Sibiu-Piteşti, care este un proiect de referinţă şi ştim că îl aşteaptă şi Uniunea Europeană, pentru că el închide un coridor transeuropean. Avem obligaţia, ca stat membru, să îndeplinim o condiţionalitate asumată încă din anul 2007, de la momentul aderării - aceea de a avea un coridor continuu de la Nădlac la Constanţa. Al doilea proiect este Drumul expres Craiova - Piteşti, pentru că este important şi pentru mediul de afaceri, dar şi pentru asigurarea unei conexiuni cu zona de sud a României, pentru diminuarea decalajelor economice, iar cel de-al treilea se referă la dezvoltarea infrastructurii în zona Moldovei, cu un portofoliu de proiecte care vor contribui substanţial la dezvoltarea acestei regiuni istorice ce deţine un potenţial deosebit.

La fel de importante sunt şi proiectele care descongestionează traficul în zona aşezărilor urbane, cum sunt centurile ocolitoare ale municipiilor Bucureşti, Timişoara, Bacău, Bârlad, Satu-Mare, Galaţi, Zalău etc. Aici, subliniez importanţa implementării proiectului de construcţie a autostrăzii de centură a municipiului Bucureşti şi mă refer atât la cele 3 sectoare din zona de sud aflate în faza finală a proiectării şi la început de execuţie, cât şi la cele aflate în plin proces de achiziţie publică în zona de nord.
În acelaşi timp, amintesc că la începutul lunii mai vor fi demarate lucrările de modernizare a sectorului de centură DN 2 - A2.

Tot în zona municipiului Bucureşti, vor fi începute lucrările la pasajele Mogoşoaia, Berceni şi Olteniţa, simultan cu o monitorizare constantă a modului de implementare a pasajului de la Domneşti.

AGERPRES: Cum s-a rezolvat problema gândacului croitor, care împiedică realizarea autostrăzii Sibiu - Piteşti?
Mariana Ioniţă: Nu sunt probleme privind anumite specii, ci au fost solicitate de experţii Comisiei Europene unele clarificări privind obiectivele specifice cu privire la speciile ce se regăsesc în cele 11 arii naturale protejate ce sunt traversate de această autostradă. În sensul celor precizate, autorităţile române de mediu au desfăşurat ample acţiuni de analiză în zonele respective, au avut numeroase videoconferinţe cu experţii Comisiei Europene, astfel încât, în cursul acestei săptămâni, se vor transmite Comisiei răspunsurile la ultimele solicitări de clarificare ale acesteia.

Sursa foto: CNAIR

AGERPRES: Care este situaţia pe loturile de pe Sibiu-Piteşti?
Mariana Ioniţă: Pe lotul 1, Sibiu - Boiţa, se lucrează. Antreprenorul a început activitatea săptămâna care tocmai s-a încheiat şi sperăm că lucrările se vor desfăşura conform graficului pe care ni l-am propus. Avem mare încredere în capacitatea antreprenorului austriac de a-şi organiza efectivele de utilaje şi forţa de muncă.

Pe lotul 2, Boiţa - Cornetu, după ce vor fi finalizate studiile geotehnice solicitate, pentru a răspunde la anumite clarificări ale experţilor BEI PASSA, vom reuşi ca până la finele anului sau în prima parte a anului următor să lansăm procedura de achiziţie publică. Menţionez că zona de desfăşurare a proiectului este una dificilă. Autostrada va traversa munţii şi vor fi necesare tuneluri, de aceea sunt imperios necesare anumite studii şi analize suplimentare pentru a avea certitudinea că, odată începute procedurile de achiziţie publică, dar şi execuţia propriu-zisă, într-un viitor apropiat, le vom putea gestiona din punct de vedere al riscurilor identificate şi, implicit, să le putem finaliza.

Pentru lotul 3, Cornetu - Tigveni, avem speranţa că acţiunile concertate pe care le desfăşurăm acum vor conduce la deschiderea procedurii în a doua parte a anului 2020, spre trimestrul IV. La lotul 4, Tigveni - Curtea de Argeş, comisia de evaluare desfăşoară o activitate intensă pentru evaluarea lucrărilor şi închiderea procedurii de achiziţie publică în perioada imediat următoare. Pentru lotul 5, Curtea de Argeş - Piteşti, a fost desemnat ofertantul câştigător. Acolo ar fi putut începe serviciile de proiectare şi ulterior lucrările dacă unul dintre ofertanţi nu ar fi contestat în mod nejustificat rezultatul procedurii de achiziţie.

AGERPRES: Ce sume ar putea fi alocate României din fondurile europene pentru proiecte de infrastructură în noul exerciţiu 2021-2027?
Mariana Ioniţă: La nivelul instituţiilor europene nu s-au încheiat negocierile privind noul cadru de finanţare multianuală, deci nu putem vorbi încă de suma alocată investiţiilor din România, mai ales în contextul actual al crizei provocate de coronavirus. Vă vom da informaţiile potrivite imediat ce vor fi încheiate negocierile între cele 3 instituţii europene - Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European.

AGERPRES: Care este portofoliul de proiecte ce vor fi finanţate din următoarele fonduri europene?
Mariana Ioniţă: Proiectele ce vor fi finanţate din fonduri europene se vor structura pe două grupe: proiectele fazate, adică proiectele aflate în execuţie care trec dintr-un exerciţiu financiar în următorul program de finanţare cum sunt: autostrada Sibiu - Piteşti, Centura Bucureşti, autostrada Transilvania, precum şi toate celelalte proiecte demarate la nivel de modernizare drumuri naţionale şi construcţie variante de ocolire; proiectele noi pentru care pregătim acum documentaţiile tehnico-economice mature, potrivit cerinţelor Comisiei Europene.

Pregătirea din timp a documentaţiilor calitative ne va permite finanţarea imediată a lucrărilor de construcţii. După cum ştiţi, problema în actualul exerciţiu de finanţare a fost că nu ne-am pregătit proiecte mature încă de la începutul perioadei de finanţare. Din acest motiv, o prioritate a mandatului meu este pregătirea de documentaţii tehnico-economice, inclusiv la faza de proiect tehnic, pentru noile obiective de investiţii. Aici mă refer la proiectele care asigură dezvoltarea infrastructurii în Moldova: Coridorul IX Ploieşti - Siret, autostrada Unirii, precum şi autostrada Braşov - Bacău.

În mod concret, pentru noul cadru de finanţare multianuală, vor exista proiecte tehnice care vor permite declanşarea imediată a procedurilor de achiziţie publică a lucrărilor, potrivit modelului de contract FIDIC Roşu.

AGERPRES: Există în acest moment forţă de muncă suficientă pentru funcţionarea tuturor şantierelor?
Mariana Ioniţă: Înainte de a intra în această criză de coronavirus, pot spune categoric că era nevoie de forţă de muncă în sectorul construcţiilor, lucru de altfel evidenţiat de toate asociaţiile patronale şi antreprenoriale de profil. Acum, ca urmare situaţiei create de pandemia de coronavirus, avem informaţii că mulţi cetăţeni români întorşi acasă şi care activau în domeniul construcţiilor în ţări ca Italia, Spania, Belgia pot opta să lucreze pe şantierele României, ţinând cont că nivelul de salarizare în construcţii este unul bun, putând concura cu salariile pe care aceştia le aveau în străinătate. Mă gândesc că în perioada post-criză firmele de construcţii vor putea să-şi reorienteze politica de recrutare de personal către forţa de muncă locală, prin identificarea acelor persoane întoarse din ţările vestice pe care să le atragă pe şantierele noastre. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Preda)