Un angajat român din trei (29%) lucrează, în prezent, de acasă, iar peste o treime dintre aceştia (35%) au constatat că sunt mai productivi în această perioadă de muncă obligatorie la domiciliu, comparativ cu activitatea de la birou, pentru că nu mai pierd timp cu deplasarea zi de zi la birou, reiese dintr-un studiu realizat de BestJobs.

Peste jumătate dintre salariaţii care lucrează în sistem de telemuncă în această perioadă au afirmat că le este uşor să se adapteze la acest stil, pentru că au experienţă cu instrumentele digitale. Pe de altă parte, 5,1% dintre cei chestionaţi găsesc dificilă adaptarea.

Conform cercetării, din totalul celor care lucrează de acasă (29%), mai mult de o treime (35%) susţin că sunt mai productivi, în timp ce alţi 17,5% spun că sunt mai concentraţi, întrucât acasă nu mai sunt întrerupţi de către colegi, iar 10% se simt mai puţin stresaţi ca urmare a lipsei presiunii directe a şefului. În acelaşi context, numai 13% dintre cei care lucrează în sistem remote au declarat că sunt mai puţin eficienţi, în condiţiile în care trebuie să se ocupe şi de treburi casnice sau să aibă grijă de copii.

Studiul BestJobs relevă, totodată, că principalele trei provocări privind îndeplinirea sarcinilor de serviciu, pe care le întâmpină angajaţii care lucrează de acasă, sunt: lipsa unei comunicări eficiente cu restul echipei (15,7%), lipsa clarităţii în ceea ce priveşte sarcinile zilnice (11,82%) şi comunicarea deficitară cu clienţii (9,17%).

În ceea ce priveşte instrumentele de comunicare pe care le folosesc în prezent, cei mai mulţi dintre angajaţi ţin legătura cu managerul direct, cu restul echipei sau cu clienţii prin conversaţii telefonice (13,6%), prin mesagerie instant (Whatsapp, Messenger, Slack etc.) în proporţie de 10,93%, dar şi prin e-mail (9,7%) şi apeluri video (Skype, Zoom etc.), în cazul a 6,53% dintre participanţi.

Întrebaţi cât de mult cred că se va prelungi această perioadă de izolare obligatorie şi, implicit, de muncă remote, cei mai mulţi dintre angajaţii chestionaţi (29,3%) sunt de părere că între o lună şi două luni, iar 20,8% au indicat între două şi trei luni. De asemenea, 15,52% dintre ei consideră că starea actuală s-ar putea prelungi chiar mai mult de trei luni, în vreme ce 22,57% dintre cei chestionaţi au spus că nu pot estima cât timp va dura starea de urgenţă.

"Aproape 70% dintre angajaţii români nu sunt deloc stresaţi sau doar puţin stresaţi că ar putea contracta coronavirusul în perioada imediat următoare, principalul motiv de stres fiind mai degrabă incertitudinea şi faptul că nu ştiu cât va dura această perioadă de izolare la domiciliu impusă de autorităţi (49,21%). Când vine vorba de starea emoţională a angajaţilor nevoiţi să lucreze de acasă o perioadă mai lungă de timp, cei mai mulţi dintre intervievaţi spun că izolarea le induce o stare de singurătate şi de anxietate (20,1%), dar şi de stres (19,05%) şi chiar de depresie (7,41%)", se menţionează în concluziile studiului de specialitate.

Printre măsurile de prevenire aplicate cel mai des de angajaţii români, după izbucnirea pandemiei de COVID-19, se află: spălarea şi dezinfectarea mâinilor (56,61% dintre respondenţi), păstrarea unei distanţe minime de cel puţin un metru faţă de ceilalţi colegi (42,86%), dezinfectarea permanentă a biroului/spaţiului de lucru (42,5%), purtarea măştilor de protecţie (28,22%) şi evitarea contactului direct cu ceilalţi colegi/lucrul izolat (25,22%).

Pe segmentul canalelor de informare, televiziunea rămâne cea mai importantă sursă pentru mai mult de trei sferturi dintre angajaţii români (76%). Acest mijloc de comunicare în masă este urmat de canalele oficiale folosite de autorităţi (47,27%) şi de publicaţiile online (54,67%).

În clasament se mai află radioul, cu 14,46% dintre preferinţe, opiniile medicilor (13,76%), familiei (7,94%) şi ale prietenilor (6,17%). La polul opus, cu cel mai mic procentaj (0,35%), se găseşte biserica.

Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 16 - 30 martie 2020, pe un eşantion de 1.022 de utilizatori de internet din România. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)