Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizaţii care reprezintă toate instituţiile bancare active pe piaţa românească, acordă sprijin clienţilor şi autorităţilor privind limitarea efectelor negative asupra bunăstării economice individuale, a economiei României şi a sănătăţii şi siguranţei publice, în contextul apariţiei pandemiei cauzate de noul coronavirus, conform unui comunicat.

În acest context, instituţiile bancare caută soluţiile tehnice individuale şi legale pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clienţilor viabili, de la caz la caz, privind plata ratelor aferente creditelor aflate în derulare. Pentru a putea implementa o astfel de măsură în sprijinul clienţilor care se confruntă cu probleme de lichiditate generate de efectele pandemiei de COVID-19 este necesar ca, în urma analizei făcută cu reglementatorii şi auditorii, astfel de măsuri acordate de bănci în condiţii excepţionale să nu conducă la deteriorarea profilului de risc pentru clienţii şi expunerile respective, potrivit reglementărilor europene şi naţionale în ceea priveşte riscul de credit.

Organizaţiile menţionează că sistemul bancar a înaintat deja într-o manieră proactivă, atât către Guvernul României, cât şi către Banca Naţională a României, un set de măsuri menite a-i permite să fie cât mai bine pregătit în a răspunde solicitărilor clienţilor şi a contracara efectele nocive generate de pandemie. Comunitatea bancară face toţi paşii necesari pentru a evita orice perturbări majore în economie şi pentru a asigura finanţarea economiei şi accesul persoanelor juridice şi fizice la serviciile esenţiale.

Potrivit sursei citate, sectorul bancar tratează cu toată responsabilitatea provocările de ordin economic şi cele de sănătate publică ce pot fi generate de pandemie. În contextul manifestării pandemiei de COVID-19 în România, la nivelul întregului sistem bancar au fost adoptate planuri de măsuri specifice. Preocuparea imediată a instituţiilor de credit a vizat adoptarea de măsuri pentru protejarea sănătăţii clienţilor şi a personalului băncilor, dar şi din perspectiva asigurării continuităţii operaţionale a activităţii băncilor pentru situaţii agravante. Băncile din România au întocmit Planuri de Continuitate ale Afacerilor (BCP) pentru situaţii critice, fiind pregătite să onoreze solicitările clienţilor privind funcţionarea cardurilor şi decontarea plăţilor, asigurarea de lichiditate în mod corespunzător, desfăşurarea activităţii în unităţile bancare, etc.

Ca măsură suplimentară de asigurare a sănătăţii, băncile recomandă populaţiei efectuarea plăţilor fără numerar, prin mijloace moderne de plată puse la dispoziţie de băncile din România, precum cardurile sau plăţile online. Băncile îşi vor informa în mod constant clienţii asupra necesităţii de a evita ori de câte ori va fi posibil contactul fizic direct în sucursale şi agenţii. În acest sens, băncile vor lua măsuri prin care să poată deservi clienţii persoane fizice prin intermediul mediului online, pentru un număr cât mai mare de produse şi servicii.

"În acest context, consideram că se impune adoptarea cu celeritate a proiectului legislativ prin care semnătura electronică avansată să poată îndeplini cât mai multe dintre funcţiunile semnăturii electronice calificate, ceea ce ar putea constitui un ajutor real pentru consumatori", se spune în comunicat.

Sistemul bancar românesc este pregătit să facă faţă provocărilor ce pot apărea, fiind în dialog cu Guvernul, Banca Naţională a României şi alte instituţii publice.

"Vom continua să monitorizăm îndeaproape situaţia şi să propunem măsuri suplimentare pentru a sprijini consumatorii, companiile şi economia locală, cu menţiunea că facilităţile ce ar putea fi acordate de bănci clienţilor care întâmpină dificultăţi financiare temporare, de la caz la caz în funcţie de situaţia individuală, să nu conducă la creşterea cerinţelor de capital şi a expunerilor neperformante. În acest sens, instituţiile de credit vor acorda o atenţie deosebită privind posibilitatea agenţilor economici de a-şi păstra angajaţii şi capacitatea de retribuire a acestora. Pe lângă măsurile individuale de sprijin pe care le adoptă băncile de la caz la caz, considerăm că va fi esenţial suportul reglementării naţionale şi europene pentru anumite derogări menite să permită băncilor să acorde un sprijin mai amplu clienţilor persoane fizice şi juridice care pot întâmpina dificultăţi în această perioadă. Astfel, comunitatea bancară din România s-a raliat demersului înaintat de Federaţia Bancară Europeană către autorităţile europene prin care propune un set de măsuri cuprinzătoare pentru rafinarea cadrului prudenţial astfel încât să permită sprijinirea mai amplă a clienţilor", se menţionează în document.

Conform organizaţiilor amintite, toţi clienţii din statele Uniunii Europene trebuie să beneficieze de un tratament similar în condiţiile pandemiei COVID-19. În prezent, organizaţiile colaborează cu Federaţia Bancară Europeană şi cu omologii din cadrul federaţiilor şi asociaţiilor bancare la nivelul statelor europene, pentru a lua măsuri adecvate şi direcţionate, funcţie de necesităţi.

Asociaţia Română a Băncilor concentrează întreaga piaţă bancară din România formată din 34 de instituţii de credit active ca persoane juridice române şi străine în sectorul financiar şi care s-a extins prin includerea a nouă membri afiliaţi, companii non-bancare. Priorităţile industriei bancare vizează menţinerea rolului sistemului bancar de principal finanţator al economiei României cu asigurarea stabilităţii şi credibilităţii sectorului bancar.

ARB are o tradiţie de aproape trei decenii şi este membră a Federaţiei Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăţilor, a Federaţiei Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European şi în 26 de organisme naţionale lucrative privind dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului economic. Pentru aceasta, comunitatea bancara pune la dispoziţie peste 800 de specialişti care participă la cele 24 de comisii tehnice.

Consiliul Patronatelor Bancare din România a fost înfiinţat, ca primă organizaţie patronală a sectorului bancar din România, la data de 28 aprilie 2014. Cele cinci bănci care compun CPBR în prezent, respectiv Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank şi ING Bank, deţin peste jumătate din totalul activelor bancare şi al angajaţilor din sistemul bancar. CPBR urmăreşte să contribuie la creşterea încrederii în sistemul bancar românesc şi la dezvoltarea economică a României, atât ca parte a dialogului social, cât şi prin ridicarea standardelor bancare ca bază a protecţiei reale a consumatorilor. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)