Incendiul de la Colectiv a îmbunătăţit multe lucruri în activitatea autorităţilor cu privire la gestionarea dezastrelor, iar presiunea publică a avut un rol determinant, a declarat Alanna Simpson, senior expert în managementul dezastrelor din cadrul Băncii Mondiale, într-un interviu acordat AGERPRES.

Ea a participat la conferinţa Understanding Risk Europe, organizată la Bucureşti de Banca Mondială şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă la finele acestei săptămâni, cu scopul de a creşte gradul de conştiinţă al oamenilor şi al autorităţilor cu privire la prevenirea şi gestionarea dezastrelor.

"România este considerată o ţară de mare risc în ceea ce priveşte dezastrele naturale. Au fost aici, de-a lungul timpului, inundaţii serioase, alunecări de terenuri, mai recent şi furtuni puternice care au afectat România şi cutremure devastatoare, precum cel din 1977. Din păcate, România are unul dintre cele mai ridicate riscuri de inundaţii din Europa, iar Bucureşti este printre oraşele cu cel mai ridicat risc de cutremure în Europa. Deci este un loc foarte bun să organizăm o conferinţă despre cum înţelegem riscul şi cum îl manageriem", a precizat Alanna Simpson.

Întrebată cum înţelege România acest risc, expertul Băncii Mondiale a răspuns: "Să fiu sinceră, cred că este foarte greu pentru orice ţară să conştientizeze ce înseamnă riscul. Dacă nu ai trecut printr-o situaţie de acest gen, e greu să-ţi imaginezi măsura în care poate afecta totul. Oamenii care au trecut prin cutremurul din 1977 sunt bătrâni acum, iar generaţia tânără nu ştie cu adevărat ce înseamnă să le fie afectate vieţile de un eveniment atât de grav. Aşa că este o provocare. Deci noi dorim să spunem oamenilor povestea despre ce se întâmplă într-un dezastru, ce înseamnă să fii afectat de o inundaţie, adică ai fost alertat, ai fost evacuat, ai pierderi devastatoare, trauma care îi afectează pe oameni, relaţiile sociale, în special în zone cu mulţi oameni în vârstă, cu dizabilităţi sau foarte tineri".

Ea a subliniat faptul că oamenii reacţionează numai când se întâmplă ceva, însă trebuie să fie implementată din ce în ce mai mult cultura de a fi pregătiţi şi a de fi conştienţi ce trebuie să facem în acele momente, pentru a diminua efectele negative.

"Cred că România a făcut un progres foarte mare în ultimii ani în ceea ce priveşte reacţia la dezastre, în principal utilizând fondurile europene. Mă refer la achiziţia de echipamente, generatoare sau pompe de mare capacitate pentru inundaţii, echipamente de intervenţie în incendii. Aici s-au făcut progrese foarte mari. Însă mai există foarte multe de făcut în ceea ce priveşte rezistenţa clădirilor", a subliniat expertul Băncii Mondiale.

Simpson a afirmat că aceasta este o problemă a multor ţări din lume, mai ales a oraşelor europene, care sunt destul de vechi.

"Mă refer la rezistenţa fizică a clădirilor, a drumurilor, a podurilor, a infrastructurii de comunicaţii, dar şi la relaţiile sociale dintre oameni, dacă îşi cunosc vecinii, de exemplu pentru a ajuta bătrânii, după dezastru, pentru a se asigura că primesc ajutorul de care au nevoie. Totodată, mă refer şi la rezistenţa financiară: dacă oamenii au asigurări, dacă Guvernul are asigurare, cum plătim costurile mari ale dezastrelor. Cred că România se află pe acelaşi traseu ca şi multe alte ţări. Nu există nicio ţară care a rezolvat această problemă", a subliniat Alanna Simpson.

Banca Mondială a colaborat cu Guvernul României în ultimii doi ani pentru îmbunătăţirea acestor aspecte şi există un proiect de modernizare a 35 de clădiri ale pompierilor. Aceasta în condiţiile în care datele Băncii Mondiale arată că multe dintre clădirile instituţiilor care ar trebui să dea ajutor de urgenţă în caz de dezastre au bulină roşie, deci sunt chiar ele vulnerabile.

Întrebată dacă mai există ţări unde clădirile instituţiilor de urgenţă au risc iminent de cutremure, expertul Băncii Mondiale a răspuns: "Din păcate, da, mai sunt şi alte ţări. Spre exemplu, în oraşele europene, unde clădirile sunt construite înainte de existenţa normelor moderne de rezistenţă la cutremure. Este şi cazul a peste 2.500 de şcoli din România. Este o problemă care există şi în Italia, Grecia, Bulgaria. Natura este foarte imprevizibilă, dar cred că, având în vedere experienţele din trecut, putem spune că în timpul vieţii mele şi al dumneavoastră există posibilitatea să aibă loc un mare cutremur. La fel şi în ceea ce priveşte schimbările climatice: este posibil să vedem inundaţii, incendii puternice, în timpul vieţii noastre".

De asemenea, întrebată dacă fiecare ar trebui să aibă grijă de el sau dacă ar trebui să ne bazăm mai degrabă pe ajutorul autorităţilor, experta Băncii Mondiale a arătat că oamenii ar trebui să fie mereu pregătiţi, să aibă truse de prim ajutor, apă şi mâncare, astfel încât pentru 72 de ore după dezastru să putem avea singuri grijă de noi şi de vecini.

"Iar Guvernul, de asemenea, trebuie să fie pregătit, să crească gradul de conştientizare a populaţiei şi trebuie să aibă o politică de orientare spre investiţiile în rezistenţă. Acesta este un lucru foarte greu, în condiţiile în care fiecare ţară are cheltuieli publice mari", a menţionat reprezentanta Băncii Mondiale.

Ea a fost întrebată şi dacă, în opinia sa, incendiul de la Colectiv a schimbat ceva în conştiinţa şi în modul de lucru al autorităţilor, în condiţiile în care opinia publică trăieşte cu impresia că nu s-a schimbat nimic.

"La fel este şi cu dezastrele făcute de oameni. Le manageriem la fel. Ne pregătim la fel. Incendiul de la Colectiv a fost groaznic, am vorbit cu mulţi oameni care aveau prieteni acolo şi cred că a fost un moment critic în conştiinţa românilor şi cred că a existat un progres de atunci. S-ar putea ca acest lucru să nu fie vizibil pentru toată lumea, dar grupurile din societatea civilă cu care m-am întâlnit au devenit foarte active în managementul dezastrelor mai ales după acel incendiu", a spus Simpson.

La fel, instituţiile guvernamentale au realizat că trebuie să facă mai mult şi fac paşi în acea direcţie.

"Lucrurile se mişcă încet, dar cred că nu este uşor să reparăm această situaţie. La nivel conceptual, pare foarte uşor, dar implementarea este foarte grea şi costisitoare. Deci este o adevărată provocare. Dar am văzut angajamente în această direcţie. Sunt de doi ani în România şi lucrez cu autorităţile pe această temă şi am văzut schimbarea în instituţiile guvernamentale", a continuat ea.

Presiunea din partea opiniei publice este cea care dirijează acţiunile autorităţilor, consideră specialistul BM.

"Îmi imaginez că cineva care nu este atât de conectat cu activitatea Guvernului i se pare că nu s-a făcut nimic, însă cred că această presiune publică este necesară. Trebuie să ne asigurăm că deciziile guvernamentale ne fac şcolile mai sigure, spitalele mai sigure, să fim siguri că clădirile sunt construite în normele privind siguranţa la incendii, să fim siguri că factorii de decizie ştiu că este un subiect foarte important. Dacă nu există niciun argument pentru ca factorii de decizie să ia aceste lucruri în serios, atunci ei se concentrează pe astuparea gropilor de pe drumuri sau altele. Factorii de decizie intervin acolo unde presiunea publică spune că este nevoie de intervenţie. Astfel că faptul că am avut un public mobilizat, solicitând ca problema să fie rezolvată, a ajutat", susţine Simpson.

Ea a arătat că la fel a fost şi în Noua Zeelandă, ţara sa natală, unde, după cutremurul devastator de acum 10 ani, oamenii au cerut Guvernului măsuri, iar rezistenţa în faţa dezastrelor a crescut exponenţial, zi de zi.

"Deci publicul determină ceea ce face Guvernul. Iar mass-media poate ajuta cu adevărat ca publicul să fie angajat. Nu vrem să aşteptăm un mare dezastru să se întâmple, pentru că trauma unor astfel de evenimente nu ne părăseşte niciodată. Bunicul meu a trecut printr-un cutremur când era în liceu, iar şcoala lui s-a prăbuşit, şi a trăit cu această traumă până la sfârşitul vieţii, am văzut cum a reacţionat în cazul altui cutremur. Aşa că trebuie să ne asigurăm că avem un mediu sigur, pentru a reduce cât mai mult aceste traume ale oamenilor", a concluzionat expertul Băncii Mondiale.

Datele Băncii Mondiale arată că, în perioada 1970-2016, au fost înregistrate 85 de catastrofe în România, inclusiv 47 de inundaţii, patru cutremure şi două secete, care au afectat în total aproape două milioane de persoane şi au generat pierderi de peste 6 miliarde de dolari.

De asemenea, efectele schimbărilor climatice s-au intensificat şi ele în mod semnificativ în ultimele decenii, producând alunecări de teren, incendii de vegetaţie, secete şi fenomene meteorologice extreme. În 2006, de exemplu, inundaţiile devastatoare au provocat daune economice echivalente cu 1% din PIB.

Anul trecut, Banca Mondială a aprobat posibilitatea acordării unor împrumuturi de până la 400 de milioane de euro României, în cazul producerii unor catastrofe. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)