INS: Rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,07 puncte procentuale în trimestrul II, comparativ cu precedentele 3 luni
Rata locurilor de muncă vacante a fost în trimestrul II din 2019 de 1,11%, în scădere cu 0,07 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent, numărul locurilor de muncă vacante fiind de 55.000, cu 3.200 locuri de muncă vacante mai mic, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică.
Comparativ cu acelaşi trimestru din 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,14 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante s-a redus cu 6.400.
În trimestrul II 2019, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,48%), respectiv în alte activităţi de servicii (2,39%). În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (13.300 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,13%.
Sectorul bugetar a însumat aproape 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 6.900 locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6.500 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 1.300 locuri vacante în învăţământ.
La polul opus, cele mai mici valori, atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,28%, respectiv 100 locuri vacante).
Raportat la trimestrul precedent cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,47 puncte procentuale pentru fiecare în parte), respectiv în transport şi depozitare (-0,46 puncte procentuale). La polul opus, cu cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări(+0,43 puncte procentuale), respectiv în hoteluri şi restaurante (+0,34 puncte procentuale). Cele mai relevante scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-2.000 locuri vacante) şi în transport şi depozitare (-1.200 locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri ale indicatorului au fost în hoteluri şi restaurante (+800 locuri vacante), respectiv în comerţ (+600 locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în tranzacţii imobiliare (-0,75 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,49 puncte procentuale), iar cea mai relevantă creştere a indicatorului s-a evidenţiat în hoteluri şi restaurante (+0,22 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-4.200 locuri vacante), respectiv în învăţământ (-1.400 locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri s-au regăsit în comerţ (+900 locuri vacante), respectiv în hoteluri şi restaurante(+500 locuri vacante).
În trimestrul II 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi-grupa majoră 4 (1,35%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (1,25%). Aceasta din urmă grupă majoră de ocupaţii a înregistrat şi cele mai mari valori ale numărului locurilor de muncă vacante (13.00 locuri vacante).
Atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat cele mai mici valori în ocupaţiile de membri ai corpului legislativ, ai Executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori-grupa majoră 1 (0,61%, respectiv 2.100 locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (0,93%, respectiv 200 locuri vacante).
Comparativ trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic-grupa majoră 3 (-0,14 puncte procentuale), în cele de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2, respectiv în ocupaţiile elementare-grupa majoră 9 (-0,12 puncte procentuale, pentru fiecare în parte). Creşteri ale indicatorului s-au regăsit în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (+0,32 puncte procentuale) şi de lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (+0,14 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cea mai mare scădere s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (-1.300 locuri vacante). La polul opus, cea mai semnificativă creştere a fost în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (+ 1.300 locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cei doi indicatori au înregistrat scăderi în majoritatea ocupaţiilor, cele mai importante regăsindu-se pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (-0,30 puncte procentuale, respectiv -3.000 locuri vacante), urmate de ocupaţiile elementare -grupa majoră 9 (-0,28 puncte procentuale, respectiv-1.00 locuri vacante). Singurele grupe majore de ocupaţii în care s-au înregistrat creşteri au fost cele de lucrători în domeniul serviciilor -grupa majoră 5 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +1.500 locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (+0,52 puncte procentuale, respectiv +100 locuri vacante). AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Chisăliță (AEI): Dacă America închide robinetul motorinei, România va plăti mai mult la pompă
O eventuală interdicție a exporturilor americane de motorină ar însemna, pentru România, o creștere a prețului de aproximativ 0,51-1,20 lei/litru, potrivit calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, care precizează, însă, că sunt ipoteze și rezultate de scenariu, nu o prognoză oficială și nici o scumpire deja produsă.
Program de guvernare/Un singur centru de decizie pentru transformarea digitală; digitalizarea, declarată prioritate națională apolitică
Programul de Guvernare depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, propune un singur centru de decizie pentru transformarea digitală a statului, prin reorganizarea Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și a altor instituții cu responsabilități specifice, în subordinea șefului Guvernului, excepțiile fiind apărarea ș
Program de guvernare/Accent pe eficientizarea diplomației economice pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin
Eficientizarea diplomației economice și a Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) pentru stimularea exporturilor și atragerea capitalului străin reprezintă una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare al premierului desemnat, Siegfried Mureșan. Propunerea concretă se referă la corelarea activității ARI
Program de guvernare/Privatizarea competitivă a TAROM și listarea la bursă a unor pachete din Aeroportul Otopeni și Portul Constanța
Statul a folosit ultimul ajutor de restructurare permis de dreptul european pentru următorii 10 ani în cazul TAROM, potrivit Programului de Guvernare depus sâmbătă, la Parlament, de premierul desemnat Siegfried Mureșan, care propune privatizarea competitivă a operatorului aerian național. 'TAROM: statul a folosit ultimul ajutor
Program de guvernare/Ponderea industriei de apărare în PIB ar putea crește de la 0,28% la minimum 1% până în 2030
Creșterea ponderii în PIB a industriei de apărare de la circa 0,28% la minimum 1% până în anul 2030 reprezintă un obiectiv pentru eficientizarea și reformarea ROMARM și a industriei de apărare, se menționează în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. G
Program de guvernare/ România ar putea avea un ghișeu unic pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor
Implementarea unui ghișeu unic și impunerea de termene maxime pentru emiterea avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor reprezintă principala măsură propusă pentru debirocratizarea investițiilor, în Programul de guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Cu privire la ajutoarele
Program de guvernare/Guvernul va analiza comasarea APIA și AFIR
Guvernul intenționează să analizeze comasarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin lansarea unui studiu de fezabilitate, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. În
Program de guvernare/Operaționalizarea OMD la nivel național și stimularea atragerii de turiști străini, propuse pentru revitalizarea HoReCa
Operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național ca o structură de coordonare a promovării turistice și de integrare a rețelei de OMD-uri locale, județene și regionale, este una dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/Mecanism de compensare a pierderilor fermierilor din cauza secetei, operațional din primăvara anului 2027
Un mecanism de compensare a pierderilor provocate de secetă, pregătit împreună cu Banca Mondială, ar urma să devină operațional din primăvara anului 2027, fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar urmând să își poată recupera cheltuielile de înființare a culturilor, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028, depus sâmbătă la Parlam
Program de guvernare/Aplicarea TVA de 9% la apartamentele contractate până la finalul lui 2025, prelungită până la 31 iulie 2027
Termenul pentru aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la apartamentele contractate prin acte autentificate până la 31 decembrie 2025 va fi prelungit cu 12 luni, până la 31 iulie 2027, fără alte prelungiri ulterioare, potrivit Programului de Guvernare 2026-2028 pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament.
Program de guvernare/ Noua lege a salarizării unitare s-ar putea adopta până la 31 octombrie 2026
Noua lege a salarizării unitare se adoptă până la 31 octombrie 2026, fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști, se arată în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Alte
Program de guvernare/Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni va fi implementat numai în condiții de viabilitate economică demonstrată
Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni va fi implementat numai în condiții de viabilitate economică demonstrată, în paralel cu explorarea altor tehnologii de reactoare modulare, se arată în Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a depus sâmbătă la Parlament. Potrivit sursei c
Program de guvernare/Companiile cu pierderi 3 ani consecutivi, fără contract de serviciu public, ar putea ieși din portofoliul statului
Companiile de stat care înregistrează pierderi în doi ani consecutivi, începând cu anul 2025, vor primi un rating public pe o scală de la A la E, iar la trei ani consecutivi de pierderi, în absența unui contract de serviciu public care să justifice continuarea activității, se poate declanșa ieșirea din portofoliul statului, prevede Progr
Program de guvernare/ ANAF și Autoritatea Vamală vor fi reunificate într-un singur organ fiscal și de control
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Autoritatea Vamală Română vor fi reunificate într-un singur organ fiscal și de control, prevede Programul de Guvernare pe care premierul desemnat, Siegfried Mureșan, l-a trimis sâmbătă la Parlament. Documentul include, totodată, reorganizarea administrației fiscale și trecer
Program de guvernare/Eliminarea pensionării anticipate, interzicerea cumulului pensiei cu salariul și reforma ajutoarelor sociale, printre măsurile propuse
Eliminarea pensionării anticipate în sistemele cu pensionări prea rapide, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, adoptarea unor criterii unitare de evaluare pentru beneficiarii de ajutor de handicap, precum și revizuirea Legii dialogului social și a contractelor colective de muncă care prevăd drepturi exagerate, sunt câteva dintre prevederile