Executivul a aprobat un act normativ pentru un mecanism de restructurare financiară, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, la finalul şedinţei de Guvern, subliniind că nu este vorba despre amnistie fiscală.

"Azi, în şedinţa de Guvern s-a aprobat un act normativ pentru un mecanism de restructurare financiară. Nu este o amnistie fiscală, cum din păcate este denumită în spaţiul public. Vorbim despre o restructurare financiară ce face parte dintr- un pachet de mai multe măsuri pentru mediul mediul economic", a spus Teodorovici.

El a precizat că măsura nu a fost luată pentru lipsa de fonduri la bugetul de stat, ci este rezultatul unui dialog cu mediul de afaceri, dar şi cu instituţii internaţionale.

"În primul rând trebuie menţionat că această măsură nu este luată pentru lipsa de fonduri la bugetul de stat. Nu acesta este motivul. Această iniţiativă este lansată şi azi de Guvern aprobată ca urmare a unui dialog cu mediul de afaceri, o discuţie de foarte mult timp, chiar şi cu structuri internaţionale, şi aici pot menţiona şi Fondul Monetar Internaţional care de nenumărate ori, de foarte mulţi ani de zile a menţionat că pentru astfel de situaţii statul trebuie să găsească o soluţie. Şi atunci, în urma unui dialog deschis, complex, corect şi foarte pragmatic cu mediul de afaceri în special, acest act normativ astăzi a prins contur. Ştiţi foarte bine situaţia acestor creanţe este de aproximativ 30 de miliarde (lei n.r.), dar asta este pe hârtie, aşa că suntem obligaţi să luăm măsuri pentru ca o parte din aceste sume să intre în Trezoreria statului", a explicat ministrul Finanţelor.

Potrivit acestuia, se propun două zone care să fie vizate de acest act normativ, respectiv contribuabilii care au datorii peste un milion de lei şi, desigur, partea care se situează sub acest plafon.

"Ca şi grup ţintă, sunt peste 2.700 companii cu capital privat, peste 97% dintre aceste au capital mixt şi capital de stat, care au datorii de peste un milion de lei fiecare. Prin acest act normativ sunt peste 255.000 de locuri de muncă care pot fi şi vor fi salvate, sau cel puţin nu sunt puse în pericol, ceea ce înseamnă că acest efect pozitiv al acestei măsuri se răsfrânge în mod pozitiv asupra a peste un milion de familii din România", a spus Teodorovici.

El a menţionat că este un sprijin care se acordă şi unui număr de peste 1.800 instituţii publice, inclusiv comunităţile locale, actul normativ aplicându-se şi în cazul acestora.

"Sunt comunităţi locale care au datorii fie către bugetul de stat, fie sunt datorii către bugetele acestor comunităţi locale din partea unor companii şi desigur alte speţe pe care această ordonanţă le reglează", a precizat şeful MFP.

Eugen Teodorovici a adăugat că această restructurare financiară poate fi o oportunitate şi s-a declarat convins că va fi o implicare şi din partea sistemului bancar, care poate să crediteze firmele care decid să acorde o astfel de măsură de restructurare financiară şi care în urma acestui proces decid să îşi consolideze afacerile şi să rămână puternice în piaţă.

"Măsurile sunt, să spunem aşa, adresabile persoanelor fizice, persoanelor juridice, instituţiilor publice şi altor entităţi care se încadrează în acest cadru legal. În schimb, măsurile sunt condiţionate de un plan de restructurare aprobat de un expert independent, este necesar ca plata obligaţiilor bugetare pe acest an să se fi realizat, este necesară consecvenţa în aplicarea planului, adică nu putem avea situaţii de genul dorinţa, poate, a unor companii de a da un tun, după care să dispară - acest lucru nu este posibil - sau cumva dacă îşi poate închipui că poate să acumuleze obligaţii şi apoi să fie iertat - iar este o situaţie care nu se poate întâmpla. Se va institui un regim de supraveghere din partea ANAF pentru debitorul respectiv cu privire la măsurile pe care le are de aplicat conform planului de reorganizare", a menţionat el.

Astfel, pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion de lei, sunt şase luni în care debitorul poate opta pentru restructurarea financiară şi îşi poate pregăti un plan de restructurare elaborat de un expert independent. Deci, această ordonanţă se aplică pentru un interval de şase luni, timp în care contribuabilii respectivi pot să solicite aplicarea acestui mecanism, a subliniat ministrul.

Restructurarea poate fi constituită din una sau mai multe măsuri şi anume: plata eşalonată a obligaţiilor bugetare, conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, în condiţiile reglementate de Codul de procedură fiscală, stingerea obligaţiilor bugetare prin darea în plată a unor bunuri imobile ale debitorului sau anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de maximum 50% din totalul acestora, în funcţie de capacitatea financiară de plată a fiecărui debitor.

"Ca facilitate, putem să menţionăm amânarea la plată a accesoriilor datorate de contribuabili în vederea anulării dacă planul de restructurare se finalizează cu succes", a adăugat Teodorovici.

Condiţiile privind plata obligaţiilor bugetare restante presupun ca până la 15 decembrie 2019 debitorul să achite obligaţiile bugetare cu termene de plată între 1 ianuarie - 15 decembrie 2019, obligaţiile bugetare principale şi accesorii reprezentând ajutor de stat de recuperat, obligaţiile bugetare stabilite de alte organe, precum şi amenzile transmise spre recuperare ANAF, după notificarea ANAF privind intenţia de restructurare.

Un alt element de menţionat este faptul că, în primul an al înlesnirii, debitorul trebuie să achite obligaţiile bugetare scadente în perioada 1 decembrie 2019 şi data comunicării deciziei de înlesnire la plată. În al doilea an al înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite cel puţin 10% din cuantumul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată şi, din al treilea an şi până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligaţiilor bugetare care fac obiectul acestei facilităţi, proporţional cu anii pentru care a fost acordată această înlesnire. O altă condiţie este ca plata eşalonată a obligaţiilor bugetare restante să fie făcută în termenul maxim de 10 ani şi plata obligaţiilor curente pe 2019.

"Condiţiile suplimentare care se aplică primei categorii, deci peste un milion de lei, sunt următoarele: pentru anularea a maxim 30% din obligaţiile bugetare principale debitorul trebuie să achite 5% din cuantumul obligaţiilor eşalonate până la 15 decembrie 2019. O a doua posibilitate este anularea a între 30% - 40% din obligaţiile bugetare principale dacă debitorul achită 10% din cuantumul obligaţiilor eşalonate până la aceeaşi dată, de 15 decembrie 2019. Şi o a treia categorie - spunem noi căutată - pentru anularea a între 40% - 50% din obligaţiile bugetare principale debitorul trebuie să achite 15% din cuantumul obligaţiilor eşalonate la fel, până la 15 decembrie 2019. Pe timpul acestor eşalonări se suspendă executarea silită pe care un debitor poate să o aibă, deci încă, să spunem aşa, o facilitate", a arătat şeful de la Finanţe.

Potrivit acestuia, pentru debitorii care sunt sub un milion de lei se doreşte încurajarea pentru conformarea voluntară şi anume: se pot anula toate accesoriile aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului de stat general consolidat restante la 31 decembrie 2018 şi administrate de ANAF, dar în următoarele condiţii: până la 15 decembrie 2019 trebuie să fie stinse obligaţiile bugetare restante la 31 decembrie 2018; stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între 1 ianuarie 2019 şi 15 decembrie 2019. De asemenea, obligatorie este şi depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, iar o ultimă posibilitate este depunerea până la data de 15 decembrie 2019 a cererii de anulare a accesoriilor.

Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale declarate suplimentar de debitor prin declaraţie rectificativă cu scadenţă anterioară datei de 31 decembrie 2018 şi administrate de ANAF se face în următoarele condiţii: declaraţia rectificativă să fie depusă până pe 15 decembrie 2019, obligaţia individualizată în declaraţia rectificativă să fie stinsă până la aceeaşi dată (15 decembrie 2019); stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între 1 ianuarie 2019 şi 15 decembrie 2019; depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data înregistrării cererii de anulare a acestor accesoriilor şi depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 15 decembrie 2019.

Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare principale cu termene de plata anterioare datei de 31 decembrie 2018 şi stinse până la această dată, administrate de ANAF, se face în următoarele condiţii: obligaţiile bugetare principale au fost stinse până la 31 decembrie 2018, accesoriile aferente obligaţiilor menţionate anterior sunt datorate şi nestinse la 31 decembrie 2018, stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între 1 ianuarie 2019 şi 15 decembrie 2019, depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal şi depunerea, până la data de 15 decembrie 2019, a cererii de anulare a acestor accesorii.

Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată până pe 31 decembrie 2018, stabilite prin decizie de impunere emisă de inspecţia fiscală din cadrul ANAF, care este în curs de derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei, se face astfel: diferenţele de obligaţii principale să fie achitate în termenul de plată stabilit prin decizia de impunere şi cererea să fie depusă în 90 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.

"De aceste facilităţi pot să beneficieze şi alte instituţii publice sau autorităţi care administrează obligaţii bugetare, în sensul că şi aceste entităţi anulează accesoriile pentru obligaţiile bugetare pe care le administrează, dacă sunt îndeplinite obligaţiile legale, în cazul comunităţilor locale sau unităţilor administrativ-teritoriale - sau după caz subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, opţional, dacă va exista o hotărâre de consiliu local în acest sens. În termen de impact, ne aşteptăm să beneficieze cel puţin 23.000 de persoane fizice, 285.000 societăţi cu capital privat şi peste 1.100 de instituţii publice şi comunităţi locale", a spus ministrul.

Impactul bugetar al acestei măsuri este estimat la 2,4 miliarde de lei până la finele anului.

"Este şi un impact bugetar, că tot vorbim şi de acest lucru. Încasările la buget în urma acestui mecanism până la finele acestui an vor fi undeva la 2,4 miliarde de lei. Un impact, cum spuneam, unde chiar Ministerul de Finanţe a fost chiar mai prudent în a lua în calcul impactul unui astfel de act normativ, dar toţi colegii din Ministerul de Finanţe şi mediul de afaceri au spus clar că este o noutate şi nu putem anticipa până la capăt cu totul efectele de rundă întâi sau de rundă a doua pentru un astfel de act normativ, dar nu că impactul este mai mic decât am anticipat, ci va fi mult mai mare şi mai, să spunem, important", a susţinut Eugen Teodorovici.
AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editori online: Gabriela Badea, Adrian Dădârlat)