Comisia Europeană a revizuit, marţi, în scădere la 3,3% estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, în condiţiile în care, în luna ianuarie, Executivul comunitar indica un avans al produsului intern brut de 3,8%.

Comisia Europeană a publicat marţi previziunile economice de primăvară.

Pentru anul viitor, CE estimează continuarea declinului economiei, creştere economică fiind prognozată la 3,1%, faţă de 3,6% în ediţia din ianuarie.

"Expansiunea economiei s-a atenuat în 2018, după nivelul record înregistrat în 2017. Creşterea a fost condusă de consumul privat, în timp ce investiţiile şi exporturile nete au exercitat o influenţă negativă. Deficitul de cont curent s-a adâncit. Încetinirea va continua în 2019 şi în 2020, iar deficitul de cont curent ar urma să se adâncească în continuare", se arată în raportul CE.

"Înăsprirea pieţei forţei de muncă va continua, dar inflaţia ar urma să se atenueze faţă de nivelul ridicat de anul trecut. Estimăm că deficitul bugetar va continua să crească, în urma cheltuielilor cu salariile în sectorul public şi cu pensiile", apreciază Executivul comunitar.

Conform estimărilor Comisiei Europene, deficitul bugetar va ajunge la 3,5% din PIB în 2019 şi se va adânci la 4,7% din PIB în 2020, în timp ce deficitul de cont curent se va situa la 5,2% din PIB anul acesta şi la 5,3% din PIB anul viitor. Datoria va ajunge la 36% din PIB în 2019 şi va urca la 38,4% în 2020.

Rata inflaţiei în România ar urma să se situeze la 3,6% în 2019 şi la 3% în 2020, în timp ce rata şomajului va fi de 4,1% anul acesta şi de 4% anul viitor, preconizează Executivul comunitar.

Instituţia se aşteaptă ca anul acesta consumul privat să rămână solid, datorită continuării creşterii robuste a salariilor nominale. Investiţiile ar urma să se redreseze în 2019, în urma îmbunătăţirii susţinute a investiţiilor în echipamente şi a redresării investiţiilor în construcţii, pe fondul sporirii proiectelor finanţate din fonduri europene.

În 2018, rata şomajului a scăzut la 4,2%, cel mai redus nivel din ultimii peste 20 de ani. Condiţiile restrictive de pe piaţa forţei de muncă, creşterea continuă a salariului minim şi a remuneraţiei în sectorul public au susţinut o creştere salarială de peste 10%. Nivelul mediu al compensaţiei per angajat a crescut anul trecut cu 18,4% în termeni reali.

Comisia Europeană estimează că în perioada 2019 - 2020 ritmul de creştere a salariilor se va modera în urma încetinirii economiei, dar ar urma să rămână relativ robust, pe fondul înăspririi condiţiilor pe piaţa forţei de muncă şi a evoluţiei salariilor în sectorul public. Rata şomajului se va situa la 4,1% anul acesta şi va scădea la 4% anul viitor, apreciază Executivul comunitar.

Incertitudinile interne şi externe ar putea afecta avansul economiei României, avertizează Comisia Europeană. Pe plan extern, incertitudinile privind cererea la nivel global şi economia UE ar putea avea un impact negativ asupra exporturilor României. Pe plan intern, o creştere susţinută a costurilor cu forţa de muncă, din cauza majorărilor salariale care depăşesc creşterea productivităţii, ar putea, de asemenea, afecta exporturile. Incertitudinea şi impredictibilitatea politicilor publice ar putea avea, la rândul lor, un impact negativ asupra consumului şi investiţiilor, limitând avansul economiei, apreciază Executivul comunitar.

În 2018, deficitul bugetar a urcat la 3% din PIB, de la 2,7% din PIB în 2017, în urma majorării semnificative continue a salariilor în sectorul public. Comisia Europeană se aşteaptă ca deficitul bugetar să ajungă la 3,5% din PIB în 2019 şi să se adâncească la 4,7% din PIB în 2020, principalul motiv fiind cheltuielile cu salariile în sectorul public. De asemenea, ar urma să crească cheltuielile cu pensiile, deoarece punctul de pensie va creşte cu 15% din septembrie 2019. Investiţiile publice ar urma, de asemenea, să crească. Pe partea veniturilor, contribuţiile sociale se vor majora, datorită creşterii robuste a salariilor, apreciază Executivul comunitar.

În Prognoza de primăvară 2019 - 2022, elaborată recent de Comisia de Strategie şi Prognoză, estimarea privind creşterea economiei în acest an a fost menţinută la 5,5%, însă valoarea nominală a produsului intern brut a fost revizuită în creştere uşoară la 1.031 miliarde de lei, de la 1.022 miliarde de lei în varianta de iarnă. Neschimbate au rămas şi prognozele de creştere pentru următorii trei ani, la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022.

La începutul lunii aprilie a acestui an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 3,1%, de la 3,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2019.

Prognozele FMI sunt mai pesimiste decât cele ale Băncii Mondiale, care şi-a îmbunătăţit uşor estimările privind evoluţia economiei româneşti atât în 2019, de la 3,5% cât estima în ianuarie până la 3,6%, cât şi pentru 2020, de la 3,1% până la 3,3%.

Bugetul de stat pentru anul acesta este construit pe un Produs Intern Brut de 1.022 miliarde de lei, reprezentând o creştere de 5,5% faţă de 2018, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi un deficit bugetar estimat la la 2,55% din PIB (cash) şi 2,57% din PIB (ESA). AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)