Ministerul Economiei a obţinut acord pe un dosar esenţial pentru securitatea cetăţenilor UE: Fondul European de Apărare, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului.

Conform documentului, în cursul zilei de joi, 18 aprilie 2019, la ultima sesiune plenară a Parlamentului European din cadrul acestui ciclu instituţional, europarlamentarii au aprobat înţelegerea comună negociată cu Preşedinţia Română la Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană asupra Fondului European de Apărare.

Ministerul menţionează că, întrucât aspectele financiare şi alte aspecte orizontale ale Fondului vor depinde de acordul general privind următorul Cadru Financiar Multianual, negocierile cu Parlamentul următor vor continua pe baza progreselor înregistrate de Preşedinţia Română la Consiliul Uniunii Europene.

Echipa comună a Preşedinţiei Române la Consiliul Uniunii Europene, condusă de ambasador Luminiţa Odobescu, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Economiei (preşedinte), ai Ministerului Apărării Naţionale (vicepreşedinte şi consilier pe probleme de apărare) şi cu exponenţii Parlamentului European a ajuns la comun acord cu privire la propunerea de Regulament a Comisiei privind Fondul European de Apărare. Această propunere este menită să promoveze o industrie de apărare inovatoare şi competitivă în contextul Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. Un element central al Fondului este partea de inovare tehnologică ce are potenţialul de a conduce la dezvoltarea unor tehnologii disruptive.

"Mă bucur să văd că Fondul European de Apărare devine realitate deoarece creează premisele consolidării competitivităţii industriei de apărare la nivelul întregii Uniuni, prin sprijinirea acţiunilor de colaborare şi a cooperării în cadrul unor proiecte de cercetare-dezvoltare în acest sector. Suntem cu toţii conştienţi de sinergiile importante şi de economiile de scară care ar putea fi obţinute prin deschiderea lanţurilor valorice din domeniul apărării din întreaga Europă, precum şi noile posibilităţi pe care astfel de iniţiative le-ar putea aduce în special întreprinderilor mici şi mijlocii care anterior nu au activat în domeniu. Aş vrea să menţionez că propunerea Comisiei Europene prevede pentru prima oară sume considerabile, însă acestea vor fi agreate în contextul negocierii Cadrului Financiar Multianual 2021 - 2027", a declarat ministrul Economiei Niculae Bădălău.

El a menţionat că doreşte să încurajeze companiile din industria de apărare să identifice parteneri la nivel european pentru a putea participa la proiecte colaborative. De asemenea, ministrul a spus că încurajează şi companiile ce activează în domeniul civil şi consideră că pot crea plus valoare în domeniul apărării prin cercetare - dezvoltare de tehnologii şi produse destinate acestui sector special.

"Le sugerez să folosească toate instrumentele existente la nivel european, cum ar fi Acţiunea Pregătitoare pentru Cercetare în domeniul Apărării (PADR, EDIDP şi cât de curând EDF), pentru a contribui la eliminarea deficienţelor forţelor sistemului naţional de apărare în materie de capabilităţi", a mai declarat Niculae Bădălău.

Acordul atins de Preşedinţia Română la Consiliul Uniunii Europene cu Parlamentul European prevede următoarele elemente-cheie: finanţarea proiectelor care contribuie la o Uniune Europeană sigură şi care corespund priorităţilor convenite de statele membre, în cadrul politicii de securitate şi apărare comune, şi de alte organizaţii regionale şi internaţionale, precum NATO; Fondul va oferi sprijin pe tot parcursul ciclului de viaţă al dezvoltării industriale, de la cercetare, la dezvoltarea prototipului şi până la certificare; Fondul va finanţa proiecte de cercetare în colaborare, în principal prin granturi. Dincolo de faza de cercetare şi de proiectare, unde este posibilă o finanţare de până la 100%, bugetul UE va fi disponibil pentru a completa investiţiile statelor membre prin cofinanţarea costurilor pentru dezvoltarea prototipului (până la 20%) şi testarea, calificarea şi certificarea (până la 80%).

De asemenea, Fondul va acorda stimulente pentru proiectele cu participare transfrontalieră a numeroaselor IMM-uri în lanţul de aprovizionare din domeniul apărării, oferind rate de finanţare mai ridicate.

Proiectele în contextul Cooperării Structurate Europene Permanente (PESCO) pot primi, dacă sunt eligibile, un bonus suplimentar de cofinanţare de 10%, însă finanţarea nu este automată.

Totodată, proiectele vor fi definite în conformitate cu priorităţile de apărare convenite de statele membre în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comune, şi în special în contextul Planului de Dezvoltare a Capacităţilor (CDP), dar priorităţile regionale şi internaţionale, cum ar fi în cadrul NATO, pot fi de asemenea luate în considerare.

Conform documentului, sunt eligibile proiectele de colaborare care implică cel puţin trei entităţi eligibile din cel puţin trei state membre sau ţări asociate. Cel puţin 4% şi maxim 8% din buget va fi alocat proiectelor de inovare cu grad ridicat de risc, care vor stimula dezvoltarea unor tehnologii disruptive.

În principiu, numai entităţile stabilite în UE sau în ţările asociate şi care nu sunt controlate de ţări terţe sau de entităţile lor juridice sunt eligibile pentru finanţare. Filialele cu sediul în UE ale unor societăţi din ţări terţe pot, în mod excepţional, să fie eligibile pentru finanţare în condiţii definite pentru a se asigura că interesele de securitate şi apărare ale UE şi ale statelor membre nu sunt compromise. Entităţile stabilite în afara UE nu vor primi nicio finanţare din partea UE, dar pot participa la proiecte de cooperare. Prin urmare, UE nu exclude pe nimeni din Fondul European de Apărare, dar stabileşte condiţii pentru a primi finanţări similare celor pe care le întâmpină companiile UE pe pieţele ţărilor terţe.

Ministerul Economiei menţionează că, în orientările sale politice din iunie 2014, preşedintele Jean-Claude Juncker a afirmat că sporirea securităţii cetăţenilor europeni este o prioritate. În discursul său privind starea Uniunii din 2016, el a anunţat crearea unui Fond European de Apărare. De atunci, sub conducerea preşedintelui Jean-Claude Juncker, Comisia Europeană împreună cu statele membre iau măsuri pentru a concretiza cooperarea în domeniul apărării în cadrul bugetului UE.

"Comisia pregăteşte deja terenul în cadrul prezentei perioade bugetare a UE care se termină în 2020. Pentru prima dată în istoria europeană, UE stimulează cooperarea europeană în domeniul apărării cu un buget de 590 de milioane euro (90 de milioane euro pentru cercetare în perioada 2017-2019 prin [PADR]- Acţiunea Pregătitoare de Cercetare în domeniul Apărării şi 500 de milioane euro pentru echipamente şi tehnologie în curs de dezvoltare în perioada 2019-2020 prin [EDIDP]- Programul de Dezvoltare Industrială în domeniul Apărării)", se menţionează în comunicat.

Cooperarea în domeniul cercetării în materie de apărare se concretizează deja. Primele acorduri de grant ale UE din cadrul bugetului 2017 au inclus Proiectul de Cercetare Ocean2020, care reuneşte 42 de parteneri din 15 ţări ale UE şi sprijină misiunile de supraveghere maritimă şi, în acest scop, va integra dronele şi submarinele fără echipaj în operaţiunile flotei. Comisia a anunţat la data de 15 martie noi proiecte colaborative de cercetare în domeniul apărării în cadrul bugetului 2019 (PADR) şi a prezentat în 19 martie programul de lucru EDIDP în vederea cofinanţării proiectelor industriale comune în domeniul apărării în cadrul bugetului UE pentru perioada 2019-2020.

Pe baza acestor două programe "pilot" şi pe baza creşterii finanţării iniţiale, Comisia Europeană a propus în iunie 2018 un Fond European de Apărare de sine stătător, dotat cu un buget în valoare de 13 miliarde euro, în cadrul următorului buget pe termen lung al UE, care va acoperi atât componenta de cercetare, cât şi pe cea de capacitate.

Fondul European de Apărare va veni în completarea altor programe ale UE, propuse de Comisie, în special a bugetului de 6,5 miliarde euro alocat Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru consolidarea infrastructurilor de transport strategice ale UE cu scopul de a le adapta la mobilitatea militară, precum şi a propunerii pentru un nou program pentru cercetare şi inovare, intitulat Orizont Europa, a cărui valoare este de 100 de miliarde euro. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)