Economia circulară impune colectarea separată a deşeurilor biodegradabile, la nivel naţional, pentru că degeaba colectăm separat dacă din ţinta asumată de 60% un procent de 90% este reprezentat de deşeul rezidual, a declarat, joi, în cadrul conferinţei PRIA Envinronment 2019, Radu Merica, director general Recuperare Ecologică şi Reciclare (RER).

"Colectarea separată pentru biodegradabile se impune la nivel naţional, într-o economie circulară. Noi avem o ţintă asumată un grad de reciclare de 60%, dar dacă din 60% tu ai 90% deşeu rezidual, adică biodegradabil, degeaba colectăm separat. Biodegradabilul amestecat cu alte tipuri de deşeuri nu-l mai poţi recicla ca şi compost. De la 1 iunie intră în vigoare modelul "Plăteşti pentru cât arunci', de la 1 ianuarie a intrat în vigoare taxa la groapă de 30 de lei/tonă. În privinţa conceptului "Plăteşte cât arunci", la nivelul României, trebuie să schimbăm complet structura de recipiente. O problemă mare este securizarea, mai ales la blocuri, unde fiecare aruncă gunoiul în platforme deschise. Deci, asociaţia de proprietari trebuie să-şi securizeze zona de depozitare pentru ca numai ea să aibă acces la zona de colectare", a spus Merica.

Modificările aduse domeniului gestionării deşeurilor prin Ordonanţa de Urgenţă 74/2018 obligă autorităţile publice locale să aplice, de la 1 ianuarie 2019, sistemul 'Plăteşte pentru cât arunci', un sistem implementat deja la nivel european.

Una dintre prevederile importante se referă la încurajarea colectării separate a deşeurilor la sursă şi detalierea modului de aplicare a tarifului diferenţiat la populaţie.

Conform datelor Ministerului Mediului, piaţa deşeurilor reciclabile din România se apropie de un miliard de euro, iar gradul de reciclare se situează, la ora actuală, la sub 5% din totalul deşeurilor municipale.

Statisticile Asociaţiei Române a Compostului (ARC) în privinţa modului în care România se "comportă" cu deşeurile arată că, în prezent, la nivel naţional, se procesează prin compostare 124.717 tone de deşeuri organice pe an, respectiv 8,7% din totalul capacităţii de procesare de 1,5 milioane de tone existent. Totodată, 34,6% sunt instalaţii nefinalizate, în construcţie, iar restul de 54,9% reprezintă instalaţii de compostare recepţionate, dar care nu funcţionează.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene (UE), trebuie ca, până în anul 2020, să aibă o rată de minimum 50% în privinţa reutilizării şi reciclării din masa totală a cantităţilor de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă). În acelaşi timp, să ajungă la cel puţin 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, respectiv la minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolari, dar şi la 60% valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională.

În privinţa deşeurilor de electronice, electrice şi electrocasnice (DEEE), tot până în 2020, România ar trebui să atingă o medie de 4 kg/locuitor/an.

PRIAevents a organizat, joi, conferinţa PRIA Environment 2019, un eveniment complex, cu teme extrem de importante şi reprezentanţi ai tuturor părţilor implicate în protecţia mediului, la care participă autorităţi, ONG-uri şi reprezentanţi ai societăţii civile.

PRIA Environment reprezintă una dintre cele mai importante platforme de dezbateri între companii, autorităţi, ONG-uri şi societatea civilă, respectiv întâlnirea anuală a tuturor celor implicaţi în conservarea mediului. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)