Operatorii privaţi din turism încă aşteaptă iniţiativa formării Organizaţiilor de Management al Destinaţiei de Ospitalitate Turistică (OMD) din partea primăriilor, iar edilii, la rândul lor, invocă faptul că nu li s-au transmis indicaţii şi norme clare de la Bucureşti, situaţia urmând să afecteze performanţa economică din perioada următoare a unor destinaţii pitoreşti, atrage atenţia Sever Avram, coordonator general al Catedrei Internaţionale Onorifice 'Jean Bart' în sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (CIO-SUERD).

"După cum se cunoaşte, în urma unui îndelungat proces de consultări între Ministerul Turismului şi deţinătorii de interese din mediul privat, s-a reuşit în urmă cu 6 luni, o ameliorare a cadrului legislativ privind industria de ospitalitate, inclusiv cu referire la constituirea şi modul de structurare a aşa-numitelor Organizaţii de Management al Destinaţiei de Ospitalitate Turistică (OMD). Din nefericire, până în prezent, în pofida îndemnurilor formulate de însuşi ministrul de resort (Bogdan Trif, ministrul Turismului, n.r.), în repetate rânduri, în faţa organizaţiilor patronale şi profesionale din turism, s-au închegat puţine asemenea asociaţii sau organizaţii, care să acopere o componentă vitală pentru ridicarea gradului de atractivitate şi de satisfacţie al cât mai multor turişti", a declarat, joi, pentru AGERPRES, Sever Avram.

El a precizat că în mod oficial se ştie doar că publicarea normelor metodologice ale Legii au fost de mai multe ori amânată, întrucât nu s-a reuşit încă realizarea unei armonizări a punctelor de vedere între autorităţile centrale şi reprezentanţii industriei de profil, dar şi al altor servicii conexe, ce ar fi co-interesate într-o mai mare vizibilitate pentru destinaţiile în care activează.

"Mai pe scurt, se manifestă deocamdată un blocaj cel puţin parţial, pentru că operatorii privaţi aşteaptă demult iniţiativa formării OMD-urilor din partea primăriilor, iar la rândul lor, edilii, invocă faptul că nu li s-au transmis indicaţii şi norme în mod expres de la Bucureşti. Din păcate, această situaţie va afecta până la urmă tot performanţa economică din perioada următoare a unor pitoreşti destinaţii, care însă nu se vor putea promova îndeajuns de coerent, profesionist, ritmic, precum şi în baza unei monitorizări şi evaluări adecvate a randamentului per ansamblu al strategiei adoptate şi aplicate", a precizat Avram.

Potrivit coordonatorului general al CIO-SUERD, organizaţii de tip OMD există la nivel mondial şi cu foarte bune practici, în special în Franţa şi Austria. "Sunt concepute spre a gestiona îndeosebi marketingul şi promovarea, prin mijloace electronice, noii itinerarii şi produse turistice, precum şi prin evenimente, a unor întregi destinaţii, orientate către noi fluxuri de vizitatori, mai ales precum cei din Asia Centrală şi de Sud-Est, după cum a recomandat însăşi Organizaţia Mondială a Turismului, unde şi România este membră. În plus, Comisia Europeană, în parteneriat cu OCDE, a aprobat un proiect de sprijin tehnic pentru ministerul de resort şi agenţiile de dezvoltare regională privind accelerarea activării şi dezvoltării acestor OMD-uri", a subliniat Sever Avram.

În viziunea oficialului CIO-SUERD, normele metodologice care vor ajuta la crearea unui cadru predictibil pentru OMD-uri ar fi importante în speţă cu privire la modul de cheltuire al taxei de promovare încasată de aceste organizaţii, ca organizaţii nonprofit de utilitate publică.

"De pildă, unele organizaţii patronale, precum ANAT, consideră că gestionarea acestor bani ar trebui să meargă şi către o organizaţie de management la nivel central, cum se întâmplă în alte state cu îndelungă tradiţie în domeniu. Pe de altă parte, ministrul Turismului a recunoscut, recent, că nu este foarte satisfăcut de activitatea de până în prezent a direcţiei sale de specialitate cu privire la atingerea unor indicatori de marketing mai agresiv, în context global. De aceea, este puţin probabilă necesitatea unei re-centralizări a acestui proces de promovare şi marketing, deoarece există deja destule activităţi şi fonduri orientate la nivel naţional şi internaţional a României, ca destinaţiei turistică. Până la urmă, normele menţionate ar urma să aducă doar clarificări despre modul de înregistrare al OMD-urilor deja constituite în mod autonom, îndeosebi în baza strategiilor fiecărei OMD în parte, ce va trebui realizată, evident, cu ceva timp în avansul depunerii cererii de înregistrare", a afirmat Avram.

În sprijinul conştientizării importanţei şi accelerării creării OMD-urilor în toate zonele ţării, dar mai ales a profesionalizării expertizei inter-disciplinare a promotorilor, organizatorilor de evenimente şi experţilor în marketingul ospitalităţii, un consorţiu de organizaţii neguvernamentale a iniţiat deja procesul de informare, consiliere şi training pentru oricare dintre zonele motivate să înfiinţeze şi să activeze aceste OMD-uri.

Astfel, prin CIO-SUERD, proiect fondat încă din anul 2012, în parteneriat cu Academia Română, cei interesaţi să se formeze din timp pot urma cursuri online în acest domeniu.

La începutul lunii noiembrie a anului trecut, ministrul Turismului, Bogdan Trif, anunţa, într-o declaraţie de presă, că Organizaţiile de Management al Destinaţiilor (OMD), o formulă de asociere între autorităţile publice locale şi mediul privat, reprezintă una dintre noutăţile aduse de Legea turismului, document care a fost definitivat de Ministerul Turismului şi trimis în avizare interministerială.

"Legea turismului a fost definitivată de Ministerul Turismului, a fost trimisă în avizare interministerială şi va fi adoptată cât mai curând. Actuala legislaţie nu prevede o lege sectorială. Pe alocuri este veche de aproape 20 de ani. Prin Legea Turismului reducem semnificativ numărul actelor normative din domeniu, se simplifică procedurile pentru mediul privat. Printre noutăţi se află crearea Organizaţiilor de Management al Destinaţiilor, o formulă de asociere între autorităţile publice locale şi mediul privat prin care se vor stabili priorităţile de marketing şi promovare turistică a zonelor", a susţinut Trif.

Potrivit ministrului, taxele speciale pe care autorităţile le percep de la hotelieri, dar şi de la ceilalţi operatori turistici vor fi utilizate în cadrul acestui organism, iar autorităţile publice locale vor avea posibilitatea să completeze bugetul cu alte sume. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)