Un miliard de euro cheltuit pentru parcuri eoliene sau reţele electrice, în România, va conduce la o valoare adăugată în economia românească de cel puţin două miliarde de euro, reiese din Raportul intitulat "Energia regenerabilă în România: Potenţial de dezvoltare la orizontul anului 2030", prezentat, miercuri, de Asociaţia Română pentru Energie Eoliană - RWEA şi Deloitte România.

Potenţialul ponderii surselor de energie regenerabilă şi, în special, a energiei eoliene în consumul de energie al României a fost determinat pe baza unei metodologii de calcul care a evidenţiat patru posibile scenarii privind potenţialul la orizontul anului 2030.

Conform unui astfel de scenariu, se estimează menţinerea actualei ponderi globale de energie din surse regenerabile în consumul final brut, de 27,9%, până în anul 2030. Alte trei scenarii au urmărit testarea fezabilităţii creşterii cotei energiei regenerabile la 32,4%, 35%, respectiv la 35,5% în funcţie, în principal, de evoluţia celorlalte capacităţi de producere. Pentru fiecare dintre cele trei scenarii selectate pentru analiză s-a urmărit evoluţia cotei energiei regenerabile în perioada 2020/2021 - 2030, cu accent pe ţintele intermediare 2023, 2025 şi 2027.

Raportul de specialitate relevă, totodată, că, la nivelul anului 2030, preţul electricităţii (fără TVA şi accize) ar putea fi, în România, de 112,4 euro/MWh în scenariul actual, 126,6 euro/MWh în Scenariul de referinţă, 113,7 euro/MWh în Scenariul potenţial A şi 138,2 euro/MWh în Scenariul potenţial B.

De asemenea, tot la nivel naţional, investiţiile cumulate în sectorul energetic românesc, pentru perioada de analiză, se aşteaptă să depăşească 17 miliarde de euro, în cazul scenariului potenţial A, şi 25 de miliarde de euro în scenariul potenţial B, în condiţiile în care în scenariul de referinţă valoarea investiţiilor se ridică la 20 de miliarde de euro, iar în scenariul actual la 22 de miliarde de euro.

"În cazul parcurilor eoliene, din totalul investiţional se va cheltui pe plan intern circa 54% din capital, iar în cazul reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, 55%. În ceea ce priveşte valoarea adăugată a unor astfel de proiecte, rezultatele arată că un miliard de euro cheltuit pentru parcuri eoliene sau reţele electrice va conduce la o valoare adăugată în economia românească de cel puţin două miliarde de euro", se precizează în Raport.

Realizatorii cercetării notează că ipotezele specifice pentru scenariul potenţial A au fost stabilite în comparaţie cu scenariul de referinţă, principalele caracteristici ale acestuia fiind următoarele: extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, iar cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 şi U4) nu vor fi construite.

În ceea ce priveşte scenariul potenţial B, acesta este analizat atât în comparaţie cu scenariul de referinţă, cât şi cu scenariul potenţial A, iar principalele sale particularităţi sunt: extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 şi U4) vor fi puse în funcţiune în anul 2030, respectiv în 2031, în timp ce costurile de mediu vor duce la eliminarea a trei grupuri de cărbune.

Scenariul de referinţă ţine cont de ipotezele comune tuturor scenariilor la care se adaugă ipotezele particulare ale acestui scenariu, după cum urmează: extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 şi U4) vor fi puse în funcţiune în 2030, respectiv în 2031, eliminarea graduală şi naturală a tuturor grupurilor de cărbune până în jurul anului 2035, instalarea capacităţilor adiţionale de energie provenita din SRE pentru anticiparea nevoii pe termen lung, nevoie acomodată mai devreme, dar şi scăderea factorului de utilizare pentru centralele electrice pe gaze naturale.

În preambulul raportului de specialitate se menţionează că, potrivit Strategiei Naţionale a României privind Schimbările Climatice 2013 - 2020, "în procesul de combatere a schimbărilor climatice, considerate în prezent, în forumurile internaţionale de specialitate, ca reprezentând o ameninţare cu potenţial ireversibil pentru societate şi planeta noastră, adoptarea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (...) constituie o componentă fundamentală a politicii naţionale în domeniul schimbărilor climatice'.

De asemenea, realizatorii studiului amintesc că în cuprinsul aceluiaşi document se mai arată faptul că "studiile realizate au indicat că pentru prevenirea unor efecte ireversibile provocate de schimbările climatice emisiile globale trebuie să fie reduse cu aproximativ 50% până în 2050 faţă de nivelurile înregistrate în 1990'.

Cel mai recent Inventar al emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), realizat de România în anul 2014, emisiile aferente sectorului Energie reprezentau circa 70% din totalul emisiilor GES la nivel naţional. România este una dintre ţările din Uniunea Europeană (UE) cu cel mai mare potenţial natural în ceea ce priveşte sursele de energie regenerabilă.

Studiul "Energia regenerabilă în România: Potenţial de dezvoltare la orizontul anului 2030" a fost realizat independent de către Deloitte şi vizează estimarea unor scenarii fezabile privind evoluţia cotei energiei regenerabile la nivelul anului 2030 şi a beneficiilor economice asociate dezvoltării pe scară largă a sectorului energiei regenerabile în România.

Perioada acoperită de raport se referă la intervalul de timp 2020/2021 - 2030, iar scenariile de dezvoltare, impactul şi beneficiile estimate se bazează pe situaţia de la momentul elaborării documentului. Datele au fost colectate din surse publice, din informaţiile Deloitte, precum şi în urma discuţiilor cu experţi din domeniu. În acelaşi timp, prognozele au fost realizate pe baza datelor istorice şi a ipotezelor Deloitte privind evoluţia sectorului energetic românesc.

Scenariile propuse în document se bazează, în principal, pe utilizarea crescută a potenţialului de energie eoliană (pe uscat) şi energie solară (acoperişuri). Potenţialul biomasei a fost considerat nesemnificativ, întrucât nu există o înţelegere universală privind cuantumul acestuia şi nici acces la o sursă de date verificabilă. În plus, potenţialul geotermal nu a fost luat în considerare în analiză, deoarece cuantumul acestuia este mai mic de 1GW. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)