Piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut în martie 2019 la 15,2% din totalul consumului, cu 2,1 puncte procentuale mai puţin faţă de ianuarie 2019, un nivel care nu s-a mai înregistrat de acum un an şi jumătate, conform unui studiu Novel Research.
 
'Regiunea nord-est continuă să deţină recordul comerţului ilegal şi în martie, situându-se la 37,3%, cu toate că se află în scădere cu 3,9 puncte procentuale faţă de ianuarie. Şi în sud-vest piaţa neagră se menţine la un nivel ridicat, de 24,3%, chiar dacă scade cu 4,8 p.p. Cea mai mare scădere, de 6,8 p.p. până la 17,1%, e notată în vest. Pe de altă parte, cea mai mare creştere a contrabandei în martie se înregistrează în nord-vest, cu 4,5 p.p. până la 18,4%. Din punct de vedere al provenienţei, 'cheap whites' (ţigarete no-name, produse legal sau ilegal şi destinate pieţei negre) continuă să fie principala sursă şi în martie, cu 55,1%. Ponderea produselor din tutun provenite ilegal din Moldova continuă trendul de scădere din ianuarie (cu 2,5 p.p. până la 16,5%). Şi ponderea din Ucraina se află în scădere (cu 1,7 p.p. până la 11,2%), iar Serbia rămâne relativ constantă. Ponderea ţigaretelor de pe piaţa neagră provenite din surse necunoscute a atins 9,7%, un nivel fără precedent din ianuarie 2010, când contrabanda s-a situat la peste 36%', a declarat Marian Marcu, director general Novel Research.
 
Ileana Dumitru, director juridic şi Relaţii Publice la British American Tobacco a subliniat, la rândul său, că, în martie a fost înregistrat cel mai scăzut nivel al contrabandei din ultimii doi ani datorită faptului că în primul trimestru autorităţile au reuşit să captureze cu 50% mai multe ţigarete de contrabandă decât în aceeaşi perioadă a lui 2018.

"Dacă vor continua în acelaşi ritm până la finalul anului, încasările suplimentare la bugetul de stat vor fi de circa 90 de milioane de euro. Ne bucură faptul că autorităţile au accelerat lupta împotriva contrabandei pentru a încerca să compenseze efectul creşterii preţurilor ţigărilor legale ca urmare a majorării rapide a accizelor, precum şi decizia istorică a Parlamentului României de a institui, pe 21 aprilie, Ziua Naţională a Luptei împotriva Traficului Ilicit de Mărfuri, recunoscând astfel efectele sociale şi economice grave ale contrabandei. În acelaşi timp însă, pentru a putea vorbi de o schimbare reală şi pe termen lung, sperăm că va fi dus la bun sfârşit angajamentul Ministerului de Finanţe de a întări controalele la punctele vamale, inclusiv prin dotarea lor cu scannere', a menţionat Ileana Dumitru.

 Potrivit Gildei Lazăr, director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova şi Bulgaria, scăderea contrabandei din martie se datorează exclusiv autorităţilor de aplicare a legii, care cu sprijinul producătorilor legali au intensificat acţiunile de combatere a comerţului ilegal.

"Recent, JTI a donat Poliţiei de Frontieră patru drone de ultimă generaţie, camere subacvatice, binocluri cu vedere pe timp de noapte şi alte echipamente necesare pentru monitorizarea şi controlul frontierelor. Intenţionăm să continuăm acest proiect de dotare a Poliţiei de Frontieră cu echipamente moderne, proiect care se înscrie în seria de programe anticontrabandă pe care le derulăm de ani de zile. Anul acesta sperăm să putem dona Vămii şi o hală de control amplasată în punctul Siret, pe sensul de intrare în ţară. Începând cu 2010, am donat Vămii Române peste 50 de câini instruiţi pentru depistarea ţigaretelor traficate ilegal, care sunt activi în punctele vamale de la graniţe. Din 2011, derulăm campanii publice de conştientizare a efectelor negative ale contrabandei, în parteneriat cu Vama şi Poliţia de Frontieră. Vom continua aceste programe anticontrabandă, pentru că piaţa neagră e o problemă gravă, reală, care afectează direct companiile legale şi societatea în care trăim şi muncim', a spus Gilda Lazăr.

Alexandra Olaru, director External Affairs, Philip Morris România, a susţinut că Vama, Poliţia şi Poliţia de Frontieră depun eforturi continue şi susţinute pentru a reduce fenomenul contrabandei.

"Zecile de percheziţii în urma cărora au fost confiscate tone de tutun brut, desfiinţarea unei reţele de traficanţi la nivel naţional, acţiunile zilnice ale autorităţilor au determinat scăderea contrabandei în martie. Contextul este cu atât mai complex dacă ţinem cont că România e statul membru cu a doua cea mai mare graniţă extracomunitară, după Finlanda, unde cea mai mare parte a frontierei externe a UE e în zone nordice, inaccesibile. Ca urmare, pentru ca această reducere de peste 2 p.p. să devină un trend care să ne apropie de nivelul mediu de circa 10% al comerţului ilegal cu ţigarete în UE, sunt necesare politici coerente, precum şi colaborare şi comunicare reală între instituţiile statului', a explicat Alexandra Olaru.

Valentin Canura, Sales Development Manager, Imperial Tobacco Romania, a atras atenţia că, în timp ce autorităţile de aplicare a legii îşi intensifică acţiunile prin care protejează veniturile la bugetul de stat, industria legală se confruntă cu mari dificultăţi generate de cadrul de reglementare.

Începând cu 20 mai 2019, trebuie să fie funcţional un sistem complex de trasabilitate, T&T, prevăzut în Directiva tutunului, care va monitoriza ţigaretele produse în UE, deşi 90% din contrabandă provine din afara Uniunii. Acest lucru presupune ca fiecare pachet să aibă un cod unic şi fiecare mişcare a produsului să fie înregistrată într-un sistem informatic european.

"Implementarea acestuia este însă deja întârziată în majoritatea statelor membre, inclusiv în România. Sub coordonarea DGSante, elaborarea Regulamentelor de implementare a durat aproape doi ani, iar statele membre au la dispoziţie prea puţin timp pentru implementarea propriu-zisă. Date fiind procedurile greoaie de numire a generatorilor de coduri unice, de achiziţii publice, înregistrări, notificări etc., piaţa legală riscă să fie blocată. La noi, Imprimeria Naţională a fost numită generator de coduri unice, dar procedurile în Sistemul European de Achiziţii Publice durează luni de zile şi e foarte probabil să nu mai existe timpul fizic necesar pentru teste, înregistrarea maşinilor de împachetat, a producătorilor şi a agenţilor economici de pe lanţul de distribuţie până la primul detailist, în număr de circa 70.000, plus interconectarea şi interoperabilitatea  sistemelor la nivel UE', a subliniat at Canura.

La rândul său, şeful Poliţiei de Frontieră, comisar şef de poliţie Adrian Popescu, a afirmat că traficul cu ţigări de contrabandă şi alte bunuri accizabile reprezintă una dintre principalele manifestări ale criminalităţii organizate la frontierele României, fenomen care are ramificaţii la nivelul întregii ţări, combaterea acestuia fiind una dintre priorităţile operative ale Poliţiei de Frontieră.

"În primele trei luni ale anului, poliţiştii de frontieră au descoperit şi confiscat aproximativ 1.300.000 de pachete cu ţigări, în valoare de peste 11.580.000 lei, acestea fiind descoperite atât în punctele de trecere a frontierei - ascunse în mijloace de transport, cât şi la 'frontiera verde' sau pe comunicaţiile din apropierea graniţei. Deşi capturile de la 'frontiera verde' reprezintă ponderea cea mai mare, în primul trimestru al acestui an, au fost constatate două cazuri semnificative în punctele de frontieră, unul în P.T.F. Petea, unde au fost descoperite ascunse într-o autoutilitară cu produse de uz casnic 414.500 pachete cu ţigări, iar celălalt, la P.T.F. Halmeu, unde a fost descoperită în luna martie peste o tonă de tutun vrac, ascuns prin metoda 'capac', într-un TIR încărcat cu brichete din lemn. Acestea sunt doar câteva exemple recente din activitatea şi eforturile de zi cu zi ale poliţiştilor de frontieră, pentru combaterea traficului ilegal cu ţigarete', susţine Popescu.

Potrivit datelor furnizate de ANAF pentru AGERPRES, Autoritatea Vamală a confiscat, în urma acţiunilor de control din 2018, 45,3 milioane ţigarete şi 610 kg tutun prelucrat.

De asemenea, doar în ianuarie 2019 au fost reţinute 550.400 de ţigarete. Conform sursei citate, personalul autorităţii vamale a participat, anul trecut, la acţiuni comune de combatere a traficului ilicit cu ţigarete şi produse din tutun de tip Joint Customs Operations, organizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul Comisiei Europene împreună cu alte administraţii vamale din statele membre şi organizaţii internaţionale, precum şi la acţiuni organizate de instituţii de aplicare a legii din România cu scopul destructurării unor reţele de crimă organizată, care au desfăşurat şi activităţi ilegale cu produse din tutun.
 
Producătorii de ţigarete consideră că, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autorităţile de aplicare a legii, le solicită fără succes de mai mulţi ani.

Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunii de contrabandă cu ţigarete, este necesară intensificarea operaţiunilor la punctele de trecere a frontierei interne a UE, cu Bulgaria şi Ungaria, locurile de acces pentru produsele 'cheap whites' şi tutun brut, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară aproape nestingherit în zona de competenţă a acestora - pieţe, oboare, staţii de metrou.
 
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ady Ivaşcu)