Implementarea sau nu a criptomonedelor este, până la urmă, o decizie politică, iar statele care au recurs la aceste instrumente doresc să aibă probabil o supapă pentru problemele economice cu care se confruntă, cum ar fi inflaţia galopantă sau să ocolească anumite sancţiuni economice, a declarat, marţi, Gabriel Grădinescu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

"La nivel internaţional întâlnim o serie de state care au implementat criptomonedele, cum ar fi: Tunisia, Venezuela, Senegal Insulele Marshall şi mai nou Rusia. De asemenea, sunt state care au respins utilizarea lor - Germania, Japonia, Elveţia, Hong Kong, Estonia, Ecuador şi Mexic. Sunt şi ţări care experimentează aceste criptomonede. Printre acestea aş menţiona Marea Britanie, Israel, Suedia, Canada şi Thailanda. Din această enumerare sumară se poate remarca faptul că poziţia statelor privind această problemă diferă în funcţie de mai mulţi factori. Implementarea sau nu a acestor cryptoassets este până la urmă o decizie politică. Statele care au recurs la aceste instrumente doresc să aibă probabil o supapă pentru problemele economice cu care se confruntă, cum ar fi inflaţia galopantă, sau să ocolească anumite sancţiuni economice. Pe de altă parte, ţările care nu se simt confortabil, cel puţin până în prezent, cu aplicarea acestor cryptoassets sunt cele puternic dezvoltate economic, care au un sistem bancar stabil şi care nu simt nevoia de schimbare sau de a avea un sistem alternativ pentru decontări. Cea de-a treia grupă de state, cea care experimentează sistemul crypto, sunt conştiente că acesta se va dezvolta şi doresc să-l controleze cel puţin din punct de vedere fiscal, căutând metode de impozitare a tranzacţiilor", a spus Grădinescu.

În viziunea oficialului ASF, printre punctele tari ale criptomonedelor se află: transparenţa, sunt greu, dacă nu imposibil, de fraudat deoarece registrul de tranzacţii şi toate conturile sunt copiate în sute de mii de locuri diferite, nu sunt afectate de inflaţie, iar comisioanele percepute sunt foarte mici.

Pe de altă parte, Grădinescu a amintit şi de punctele slabe ale acestor instrumente de plată, cum ar fi: identitatea nu se face cunoscută decât printr-un cod, unele criptomonede nu sunt deloc transparente şi sunt folosite în scopuri oculte, nu sunt supuse controlului autorităţilor guvernamentale şi bancare, şi nu intră sub incidenţa legilor de protecţie a consumatorilor sau de prevenire şi spălare a banilor.

Potrivit datelor prezentate marţi de către vicepreşedintele ASF, începând cu anul 2009, au fost emise peste 2.000 de criptomonede, în prezent capitalizarea totală a acestora fiind de aproximativ 110 miliarde de euro, în scădere, de la un vârf de peste 700 de miliarde euro, în ianuarie 2018.

"Practic, în anul 2018, piaţa criptomonedelor a cunoscut o implozie, Bitcoin - cea mai cunoscută criptomonedă înregistrând o pierdere de peste 75% (de la un maxim de aproximativ 20.000 de dolari înregistrat în data de 11 decembrie 2017, la o valoare actuală de circa 4.000 dolari). Bitcoin reprezintă peste jumătate din valoarea raportată a capitalizării totale a pieţei de criptomonede, în contextul în care primele cinci criptomonede reprezintă aproximativ 75% din capitalizarea de piaţă raportată", a subliniat Grădinescu.

În ceea ce priveşte piaţa de capital din România, reprezentantul ASF a punctat faptul că înfiinţarea şi consolidarea Contrapărţii Centrale reprezintă unul dintre obiectivele strategice ale autorităţii de reglementare în domeniu.

"Considerăm că înfiinţarea Contrapărţii Centrale aduce acel plus de credibilitate pieţei de capital din România şi reprezintă un factor hotărâtor în dezvoltarea produselor derivate. Pentru noi, instituţia Contrapărţii Centrale reprezintă o cărămidă pusă la temelia pieţei de capital, fiind un plus pentru dezvoltarea acesteia şi pentru atingerea statutului de piaţă emergentă. Sunt voci care susţin că utilizarea tehnologiilor Blockchain ar face pe viitor inutilă Contrapartea Centrală. Nimic mai greşit. Considerăm că cele două pot fi complementare. Cred că există încă o serie de întrebări fundamentale cu privire la monedele virtuale la care nu avem încă nu avem răspunsuri complete. Cred că este important de precizat că încă nu există o definiţie unanim acceptată referitoare la aceste instrumente. Ceea ce ne arată că lucrurile sunt într-o continuă evoluţie, sunt în proces de cristalizare", a menţionat Gabriel Grădinescu.

Vicepreşedintele ASF a afirmat, totodată, că la nivelul ASF au fost emise avertizări cu privire la tranzacţionarea CFD-urilor pe criptomonede, având în vedere faptul că aceasta reprezintă o investiţie speculativă extrem de riscantă, recomandată doar investitorilor care înţeleg şi îşi asumă riscurile asociate acestor produse. "Totodată, ASF a atras atenţia investitorilor cu privire la aspecte privind volatilitatea preţurilor criptomonedelor, riscurile aferente utilizării unui efect de levier mare, transparenţa preţului activelor suport şi nivelul comisioanelor. Autoritatea de Supraveghere Financiară urmăreşte cu atenţie evoluţiile tehnologiilor noi, cum sunt şi criptomonedele, pentru a putea evalua riscurile şi beneficiile acestora pentru piaţa locală. Acest aspect este cu atât mai important cu cât una dintre misiunile fundamentale ale ASF vizează protejarea drepturilor şi intereselor consumatorilor, precum şi creşterea gradului de informare a acestora", a susţinut oficialul ASF.

Reprezentanţi ai pieţei de capital, precum şi reglementatorul din domeniu participă, marţi, la cea de-a VIII-a ediţie a conferinţei cu tema "Tendinţe în pieţele de capital; Dezbatere asupra problemelor pieţei noastre", organizată de Grupul Bursa, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

Pe agenda temelor de discuţie se regăsesc: procesul dezintermedierii, conex la utilizarea tehnologiei blockchain şi a cryptoasseturilor, necesitatea derivatelor - utilitatea Contrapărţii Centrale (CCP), căile extinderii participării la piaţa bursieră, consecinţele măsurilor prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă nr. 114 asupra pieţei de capital. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)