Planificarea şi execuţia bugetară care să susţină potenţialul de creştere economică pe termen mediu şi lung trebuie fundamentate pe o politică fiscal-bugetară sănătoasă şi pe măsuri de creştere a colectării veniturilor bugetare, susţin reprezentanţii Amcham, într-un comunicat remis, vineri, AGERPRES.

"În contextul dezbaterilor pe marginea planificării bugetului de stat pentru anul 2019, AmCham România reiterează apelul pentru responsabilitate în planificarea bugetară şi atrage atenţia asupra vulnerabilităţilor şi riscurilor prezentate de proiectul de buget. În viziunea noastră, o politică fiscal-bugetară dezirabilă trebuie să asigure predictibilitatea măsurilor de politică fiscal-bugetară şi sustenabilitatea pe termen mediu şi lung a finanţării deficitului bugetar, pentru a evita dezechilibrele macroeconomice care pot fi generate de măsurile de corecţie a deficitului bugetar", se menţionează în comunicat.

Potrivit AmCham, o evoluţie necesară în exerciţiul de planificare bugetară este creşterea alocărilor pentru investiţiile publice şi prioritizarea obiectivelor de investiţii publice semnificative, prin planificarea multianuală a bugetului public consolidat, corelate cu alocarea resurselor bugetare care să încurajeze activităţile economice cu valoare adăugată ridicată pentru a întări poziţia economiei româneşti în cadrul lanţului global al valorii adăugate.

"Pe termen mediu şi lung, dezvoltarea economică se poate realiza numai în condiţiile unui sistem financiar sănătos şi robust. Pentru asigurarea veniturilor bugetare, analiza AmCham România subliniază recomandări pe care mediul de afaceri le aduce în mod repetat în atenţia autorităţilor, respectiv modernizarea infrastructurii de colectare şi eforturi susţinute pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene", se mai arată în comunicat.

Analiza AmCham România semnalează, de asemenea, menţinerea unor vulnerabilităţi structurale majore confirmate şi în execuţia bugetului public consolidat în anul 2018, legate de evoluţia cheltuielilor publice, care au depăşit cu mult ţintele stabilite la începutul anului şi au atras măsuri corective, precum finanţarea necesarului suplimentar de cheltuieli curente prin venituri cu caracter excepţional şi temporar sau introducerea de noi taxe.

Referitor la planul de buget aferent anului 2019, în opinia membrilor AmCham, sunt îngrijorătoare majorările substanţiale ale cheltuielilor publice, cu un avans de 14% faţă de anul 2018, şi cele ale cheltuielilor de personal, al căror salt cu 18,9% le va plasa la un maximum istoric de 10% din PIB.

"Considerăm că obiectivele privind creşterea veniturilor publice şi nivelul deficitului bugetar sunt foarte ambiţioase, având la bază ipoteze optimiste cu privire la performanţa economiei (creştere a PIB real de 5,5%), în ciuda prognozelor în scădere avansate de instituţiile financiare internaţionale pentru România, toate acestea pe fondul tendinţei de încetinire a creşterii economice şi la nivel global. În acest context, riscurile sunt că ţintele de venituri publice stabilite în planul de buget să nu fie realizate, iar aceasta să se concretizeze în presiuni de creştere a deficitului bugetar. În condiţiile de materializare a unui astfel de scenariu negativ, pentru a menţine deficitul bugetar la un nivel sub 3% din PIB în 2019, Guvernul ar putea să reducă din nou investiţiile publice atât de necesare pentru finanţarea proiectelor de infrastructură sau a altor domenii strategice pentru recuperarea decalajelor pe care România le înregistrează comparativ cu media UE sau cu ţările din regiune", afirmă aceştia.

Astfel, conform analizei, chiar dacă la prima vedere atingerea ţintei de deficit bugetar poate fi considerată un aspect pozitiv, modul în care acest obiectiv fost atins şi tendinţele de evoluţie a cheltuielilor şi veniturilor publice evidenţiază vulnerabilităţi structurale majore la nivelul bugetului public. În plus, în ciuda noilor taxe introduse la sfârşitul anului 2018, AmCham vede în continuare şanse ca deficitul bugetar să depăşească 3% din PIB în perioada următoare, dacă nu sunt adoptate noi măsuri corective.

Analiza mai subliniază că în anul 2018, cheltuielile cu salariile din sectorul public, cele cu pensiile şi cele cu bunurile şi serviciile au depăşit cu mult ţintele stabilite la începutul anului. Astfel, nivelul cumulat al acestor trei categorii de cheltuieli publice curente a fost cu 5,8% mai mare decât se planificase la începutul anului 2018.

"Finanţarea necesarului suplimentar de cheltuieli curente şi încadrarea în ţinta de deficit s-a realizat în mare parte prin venituri cu caracter excepţional şi temporar: vărsăminte speciale de dividende realizate de companiile cu capital majoritar de stat şi înregistrarea unor intrări de venituri de la Uniunea Europeană în contul unor programe de investiţii efectuate în anii anteriori. Considerăm că finanţarea unor cheltuieli publice de natură permanentă prin venituri publice cu caracter excepţional şi temporar reprezintă o vulnerabilitate majoră a bugetului public. De altfel, nevoia de a acoperi cheltuieli curente cu caracter permanent şi a limita majorarea deficitului bugetar este un motiv principal pentru introducerea de noi taxe în anul 2019 (taxa pe activele financiare ale băncilor, taxa pe cifra de afaceri a companiilor din energie, din telecomunicaţii şi din industria jocurilor de noroc", se precizează în analiză.

Aceasta mai semnalează că cheltuielile publice cu investiţiile şi cheltuielile aferente programelor şi obiectivelor finanţate cu fonduri primite de la Uniunea Europeană s-au majorat considerabil în 2018, ceea ce este un aspect pozitiv. Totuşi, creşterile au fost cu mult inferioare celor planificate la începutul anului şi s-au realizat de la o bază redusă. Astfel, cheltuielile totale cu investiţiile au fost cu 11% sub ţinta stabilită la începutul anului, iar cheltuielile aferente programelor finanţate cu fonduri UE au fost cu 22% sub ţinta stabilită la începutul anului.

Pe de altă parte, analiza AmCham arată că, pentru anul 2019, sunt planificate din nou majorări substanţiale ale cheltuielilor publice, respectiv cu 14% faţă de 2018. Un salt spectaculos (18,9%) va fi înregistrat din nou de cheltuielile de personal, ceea ce va plasa ponderea lor în PIB la un maxim istoric (10%). Şi cheltuielile cu investiţiile publice ar trebui să se majoreze considerabil în 2019 (cu 38% faţă de 2018), în ceea mai mare parte pe fondul îmbunătăţirii absorbţiei de fonduri europene.

"Creşterea rapidă a cheltuielilor publice ar trebui însă să fie integral finanţată de către avansul extrem de rapid al veniturilor publice (15,7%) pe fondul unei performanţe economice bune (creştere economică de 5,5% conform estimărilor oficiale) şi a îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare. Astfel, valoarea deficitului bugetului public din 2018 s-ar reduce comparativ cu 2017 în termeni absoluţi (la 26,1 miliarde lei de la 27,3 miliarde lei), dar şi ca pondere în PIB (la 2,6% din PIB de la 2,9% din PIB). În opinia noastră, creşterea rapidă a cheltuielilor publice planificate pentru anul 2019 accentuează îngrijorările privind sustenabilitatea nivelului acestora. Considerăm că obiectivele privind creşterea veniturilor publice şi nivelul deficitului bugetar sunt foarte ambiţioase, având la baza ipoteze optimiste cu privire la performanţa economiei (creştere a PIB real de 5,5%) şi de îmbunătăţire a gradului de colectare a veniturilor fiscale. Îngrijorările cu privire la încetinirea creşterii economice la nivel global s-au accentuat în ultima perioadă, iar prognozele de creştere economică ale ţărilor din Zona euro, principalul partener comercial al României, au fost revizuite în jos. În plus, introducerea intempestivă de noi taxe la sfârşitul anului 2018 şi incertitudinile cu privire la parametrii politicii fiscal-bugetare pe termen mediu au un impact negativ asupra deciziilor de investiţii ale companiilor", mai arată membrii AmCham.

Potrivit acestora, în acest context, riscurile sunt ca ţintele de venituri publice stabilite în planul de buget să nu fie realizate, iar aceasta să se concretizeze în presiuni de creştere a deficitului bugetar. În condiţiile de materializare a unui astfel de scenariu negativ, pentru a menţine deficitul bugetar la un nivel sub 3% din PIB în 2019, Guvernul ar putea fi obligat să reducă din nou investiţiile şi/sau să introducă noi taxe. În lipsa unor astfel de măsuri corective, deficitul bugetar ar putea depăşi nivelul de 3% din PIB, ceea ce va determina iniţierea procedurii de deficit excesiv şi creşterea aversiunii la risc a investitorilor faţă de România (materializată într-o creştere a primei de risc şi a costurilor de finanţare din economie). Nerealizarea ţintei de venituri bugetare va reduce şi posibilităţile de cofinanţare pentru programele finanţate cu fonduri europene, limitând investiţiile din astfel de fonduri şi avansul economic.

De asemenea, analiza mai menţionează că politica fiscală rămâne pro-ciclică în anul 2019, dată fiind dimensiunea ridicată a deficitului bugetar în contextul unei creşteri economice rapide. O astfel de politică reduce considerabil spaţiul autorităţilor de a sprijini economia prin măsuri de relaxare fiscală atunci când aceasta intră în recesiune. Dimpotrivă, necesitatea de a reduce deficitul bugetar pe fondul constrângerilor de finanţare va adânci recesiunea economică, mai spun reprezentanţii AmCham.

Conform organizaţiei, Strategia fiscal-bugetară pe termen mediu (2019-2021) ridică numeroase semne de întrebare pentru investitori cu privire la consistenţa şi potenţialul de realizare a proiecţiilor prezentate în cadrul acesteia, inclusiv prin faptul că nu iau în calcul creşterile implicate de noua lege a pensiilor în această perioadă.

Astfel, după creşterea foarte rapidă în anul 2019 (15,7%), traiectoria veniturilor publice implică majorări modeste în anii 2020 - 2021 (respectiv de 3,6% în 2020 şi 6,2% în 2021). Această traiectorie a veniturilor publice survine în contextul menţinerii unui ritm ridicat al creşterii economice (5,7% în 2019 şi 5% în 2020). După saltul înregistrat în anul 2019, ponderea în PIB a veniturilor publice este prognozată să scadă din nou în anii 2020-2021.

"La sfârşitul anului 2018, Parlamentul României a adoptat o nouă Lege a pensiilor din sistemul public (în prezent legea este în curs de evaluare la Curtea Constituţională). Legea prevede o creştere substanţială a punctului de pensie în perioada 2019-2021 (cu aproximativ 70%), iar nota de fundamentare aferentă acestei legi evidenţiază o creştere amplă a cheltuielilor de asistenţă socială în perioada 2019-2022 (cu 82 miliarde de lei sau aproximativ 7,3% din PIB). Varianta publicată a strategiei fiscal-bugetară pentru perioada 2019-2021 nu ia în calcul creşterile implicate de noua Lege a pensiilor în această perioadă. Date fiind aspectele menţionate anterior, utilitatea documentului de planificare fiscal-bugetară pe termen mediu în fundamentarea deciziilor de investiţii ale companiilor şi de consum ale populaţiei este pusă sub semnul întrebării", arată analiza.

AmCham România consideră că politica fiscal-bugetară dezirabilă ar trebui în primul rând să susţină dezvoltarea potenţialului de creştere economică pe termen mediu şi lung, iar aceasta se poate face primordial prin stimularea investiţiilor.

"AmCham România va continua să urmărească dezbaterile pe marginea bugetului de stat pentru anul 2019 şi să promoveze recomandările privind principiile care trebuie să stea la baza unei planificări bugetare sănătoase şi a unei execuţii sustenabile pe termen mediu şi lung", se mai spune în comunicat.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este de 25 de ani printre cele mai reprezentative asociaţii ale comunităţii de afaceri din România, fiind recunoscută drept un promotor al dialogului public-privat pe teme ce privesc mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea României sau dinamica relaţiilor comerciale între SUA şi România.

În prezent, cele peste 430 de companii americane, multinaţionale şi româneşti membre ale comunităţii AmCham România, fac posibilă implicarea AmCham în promovarea priorităţilor economice pentru multe domenii de activitate, prin grupuri de lucru specializate, precum: guvernanţa corporatistă, concurenţă şi ajutor de stat, educaţie, energie, fiscalitate, fonduri europene, achiziţii publice şi Parteneriat Public-Privat, IT, infrastructură, mediu, piaţa muncii, piaţă de capital, macroeconomie, real-estate şi turism. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)