Ambasadorii la UE au confirmat, miercuri, acordul obţinut de preşedinţia română cu Parlamentul European cu privire la o reformă care va aduce la zi normele UE privind reutilizarea datelor din sectorul public, astfel încât să reflecte evoluţiile din domeniul tehnologiilor digitale, informează un comunicat de presă al Consiliului Uniunii Europene.

Astfel, volume mari de date deţinute de sectorul public, de exemplu date meteorologice şi date privind mediul înconjurător, vor fi disponibile mai rapid şi mai uşor pentru crearea de noi produse şi servicii, precum şi pentru dezvoltarea generală a unei societăţi bazate pe date.

"Acordul dintre Preşedinţia României şi Parlamentul European generează un impact pozitiv pentru cetăţenii UE în sectorul digital. Această reformă reprezintă o etapă importantă în furnizarea de materie primă esenţială pentru aplicaţii de inteligenţă artificială, dar şi pentru alte aplicaţii care se bazează pe disponibilitatea unor volume mari de date. Ea creează oportunităţi pentru toate sectoarele economiei, stimulând crearea de noi locuri de muncă şi creşterea economică", a declarat preşedintele Consiliului, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale din România, Alexandru Petrescu.

Reforma extinde domeniul de aplicare a normelor privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public (ISP) astfel încât să nu mai cuprindă doar organismele din sectorul public, ci sa includă întreprinderile publice din sectorul transporturilor şi din cel al utilităţilor publice. Aceste sectoare nu vor avea obligaţia de a pune date la dispoziţie, cu excepţia cazului în care se prevede astfel în legislaţia naţională în legislaţia Uniunii sau chiar în directiva privind ISP. Însă dacă doresc să pună datele la dispoziţie, vor trebui să respecte aceleaşi principii ca organismele din sectorul public, inclusiv privind transparenţa, nediscriminarea şi acordurile exclusive.

Textul prevede şase categorii principale de seturi de date cu valoare ridicată: date geospaţiale, date privind observarea Pământului şi mediul înconjurător, date meteorologice, date statistice, date privind companiile şi structura de proprietate a companiilor şi date privind mobilitatea.

Normele vor viza şi datele provenite din cercetare care beneficiază de finanţare publică şi care sunt disponibile deja în baze de date publice şi vor încuraja diseminarea de date dinamice, cum ar fi transportul în timp real sau datele meteorologice generate de senzori sau de sateliţi.

În general, datele din sectorul public vor fi disponibile în mod normal fie gratuit, fie la un preţ egal cu costul marginal. Însă, deoarece unele organisme din sectorul public trebuie să genereze venituri, în anumite situaţii se permite perceperea unor taxe limitate.

De asemenea, noua directivă promovează utilizarea datelor deschise (date în formate deschise care pot fi utilizate liber şi pot fi partajate în orice scop). De aceea, pentru a reflecta acest fapt, noţiunea de date deschise a fost adăugată în titlul directivei.

După aprobarea dată astăzi de Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi, textul va face obiectul unei revizuiri de către experţii jurişti-lingvişti. Apoi, actul legislativ trebuie să fie adoptat în mod formal de către Parlamentul European şi Consiliu. Se preconizează ca adoptarea va avea loc în cursul primăverii.

După intrarea în vigoare a directivei, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a integra aceste dispoziţii în legislaţia naţională. Întrucât directiva stabileşte doar standarde minime, statele membre au libertatea de a depăşi aceste standarde în normele lor naţionale. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)