Soarta asigurărilor din România ţine de educaţie, deci e nevoie de un imens efort de educaţie a cetăţenilor, pentru că românii nu gândesc pe termen lung, a declarat, marţi, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Mihai Mandreş, la conferinţa "Quo Vadis piaţa de asigurări în 2019".

Acesta a insistat în mai multe rânduri că efortul cel mai important pentru creşterea consumului de asigurări în România este cel de educare a populaţiei.

"Aşadar, avem o serie de cauze, unele din care pot fi corectate în timp, altele doar cu trecerea generaţiilor, iar soluţiile care se degajă din această analiză sunt următoarele: în primul rând, un imens efort de educaţie, şi spun că soarta asigurărilor din România ţine de educaţie. Este vorba de cultivarea înţelepciunii practice: să îţi pui problema ce se întâmplă cu tine peste ani de zile. Oamenii nu se gândesc la faptul că li se poate întâmpla ceva şi de aceea soarta asigurărilor este dependentă de un mare efort de educaţie. Dar nu e vorba doar de educaţie economică. Este vorba de educarea capacităţii de a gândi pe termen lung, de a lua în calcul şi variante proaste, eventualele accidente, eventualele ghinioane, eventualele riscuri care se pot produce", a afirmat oficialul MFP.

Secretarul de stat a comparat sectorul asigurărilor din România cu situaţia din Uniunea Europeană, afirmând că starea pieţei româneşti de resort "nu este deloc strălucită".

"Adevărul este că starea pieţei asigurărilor nu este deloc strălucită în România, România aflându-se pe unul dintre ultimele locuri în Uniunea Europeană cu privire la gradul de penetrare sau densitate, la mare distanţă faţă de media europeană. Unele cauze pentru care situaţia este aşa ar fi următoarele: în primul rând, evident, sărăcia, faptul că foarte mulţi dintre compatrioţii noştri trăiesc de pe o zi pe alta şi nu îşi pot pune problema să investească banii în asigurări. Este de înţeles, este absolut firesc", a admis Mihai Mandreş.

Acesta a subliniat lipsa de educaţie economică a populaţiei, pe care o consideră responsabilă pentru lipsa de interes faţă de asigurări chiar şi a celor care şi le permit.

"O altă cauză importantă este lipsa de educaţie economică, pentru că ne dăm seama că şi oamenii care îşi pot permite să plătească asigurări totuşi nu o fac. Asigurările facultative sunt marea durere în România, dar şi asigurările obligatorii stau într-o stare destul de proastă, pentru că, din câte ştiu eu, gradul de cuprindere a asigurărilor obligatorii de locuinţe este în jur de 20%. În al treilea rând, foarte important de relevat este faptul că realitatea românească este de aşa natură încât românii nu investesc în asigurări. Românul nu gândeşte pe termen lung şi în toate domeniile ne putem da seama de acest lucru. Putem spune că situaţia asigurărilor în România este o problemă culturală, iar cultura nu se schimbă de pe o zi pe alta, este nevoie de foarte multă muncă de lămurire, după cum se spunea pe vremuri", a adăugat Mandreş.

Secretarul de stat în MFP crede că imaginea negativă pe care o au asiguratorii în ochii românilor este de asemenea o problemă.

"Nu în ultimul rând, există o percepţie negativă asupra asigurătorilor. Sigur că experienţele negative din anii trecuţi, precum prăbuşirea Astra în 2015, au contribuit la această imagine negativă. Mulţi români au impresia că nu te poţi baza pe asigurători, că ai nevoie de bani şi asigurătorii nu-ţi dau banii, că găsesc ei o manieră de a te păcăli. Trebuie să mărturisesc că, foarte recent, am avut o problemă în casă, o ţeavă spartă, şi m-am mirat că am primit banii de la asigurător. Iată că se întâmplă asemenea lucruri. Şi asta ce îmi spune mie? Îmi spune că eu însumi am prejudecăţi şi că, de fapt, în situaţii concrete o companie de asigurări poate fi mult mai corectă decât gândeşte clientul român", a explicat el.

În altă ordine de idei, Mihai Mandreş a susţinut că, dincolo de educarea populaţiei, companiile de asigurări trebuie să îşi facă ordine în propria ogradă, iar primul lucru ce trebuie avut în vedere este supravegherea corectă a companiilor de asigurări.

"Pe de altă parte, dincolo de acest program intens de educaţie a societăţii româneşti, şi companiile de asigurări trebuie să îşi facă ordine şi curăţenie în propria ogradă. Primul lucru pe care trebuie să îl avem în vedere este supravegherea corectă a companiilor de asigurări. Putem spune că, după incidentul major numit Astra, în ultimul timp, în urma acestui incident, ASF a făcut progrese semnificative. O altă dimensiune specială este cea a transparenţei în domeniu, şi există şi o recomandare a Comisiei Europene pentru o mai mare transparenţă a companiilor de asigurări. Însă, aceasta este o problemă europeană, nu este doar o problemă românească, şi mi se pare foarte relevant faptul că doar patru companii din totalul de 42 care au participat la testele de stres desfăşurate recent au răspuns pozitiv la această recomandare şi au fost de acord să facă publice rezultatele. Nu întâmplător, din totalul de patru, două companii care au răspuns în acest fel sunt din Danemarca, şi ştim de asemenea că Danemarca e pe primul loc în Uniunea Europeană ca pondere procentuală totală de prime în PIB şi pe locul 2 în UE ca total prime pe cap de locuitor. Este evidentă legătura între cele două statistici. Pe de o parte, voinţa de transparenţă, şi pe de altă parte faptul că danezii se gândesc la viitor. Ar trebui să termin cu un îndemn utopic: să devenim danezi! Nu o să se întâmple asta nici mâine, nici poimâine, nici la anul, nici peste 5 ani, nici peste 20 de ani, dar putem învăţa din ce merge în altă parte, din experienţa lor", a încheiat secretarul de stat. AGERPRES/(A - autor: George Coman, editor: Oana Tilică, editor online: Ady Ivaşcu)