Curtea de Conturi a efectuat în 2017, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, 5.441 de misiuni de audit, dintre care 5.178 (95%) de misiuni de asigurare şi 263 (5%) de misiuni de consiliere, conform Raportului special publicat pe site-ul instituţiei.

"Structurile proprii de audit intern de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale au efectuat 54% (2.946 de acţiuni) din totalul de 5.441 de acţiuni de audit intern desfăşurate, în condiţiile în care ponderea unităţilor administrativ-teritoriale cu structuri proprii a fost de numai 27% (595 de UAT) din totalul de 2.185 de unităţi administrativ teritoriale care au organizat auditul intern prin structuri proprii sau în cooperare", se menţionează în raport.

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, auditul public intern a abordat în mod diferenţiat cele 8 domenii ale auditului intern (bugetar, financiar-contabil, achiziţii publice, resurse umane, IT, juridic, fonduri europene şi funcţii specifice), cel mai frecvent fiind abordate domeniul funcţii specifice (în 31% din totalul acţiunilor realizate) şi domeniul financiar-contabil (30%), urmate de domeniul bugetar (15%), achiziţii publice (12%), resurse umane (11%), juridic (5%), IT (2%) şi fonduri europene (2%), toate sub forma acţiunilor de asigurare.

Auditul public intern a formulat şi a urmărit implementarea unui număr total de circa 41.640 de recomandări, din care 51% formulate de către structurile proprii de audit (21.210 recomandări) şi 49% formulate de către structurile de audit în cooperare (20.430 de recomandări).

La finalul anului 2017, recomandările auditului intern de regăseau în unul dintre următoarele stadii de implementare: implementate - 22.519 recomandări, reprezentând 54% din totalul recomandărilor formulate şi urmărite, din care 12.863 de recomandări ale structurilor proprii de audit (60% din recomandările structurilor proprii) şi 9.656 de recomandări ale structurilor în cooperare (47% din recomandările structurilor de audit în cooperare); parţial implementate - 8.465 de recomandări reprezentând 20% din totalul recomandărilor formulate şi urmărite, din care 3.549 de recomandări ale structurilor proprii (17% din recomandările structurilor proprii) şi 4.916 de recomandări ale structurilor în cooperare (24% din recomandările structurilor în cooperare); neimplementate - 10.658 de recomandări reprezentând 26% din totalul recomandărilor formulate şi urmărite, din care 4.798 de recomandări ale structurilor proprii (23% din recomandările structurilor proprii) şi 5.860 de recomandări ale structurilor în cooperare (29% din recomandările structurilor în cooperare).

"Structurile proprii de audit intern au formulat şi au urmărit implementarea unui număr superior de recomandări faţă de structurile în cooperare, la fel cum şi eficacitatea implementării recomandărilor la nivelul unităţilor cu structuri proprii de audit a fost superioară faţă de aceea de la nivelul unităţilor cu audit intern în cooperare (recomandări implementate: 60%, respectiv 47%; recomandări parţial implementate: 17% / 24%; recomandări neimplementate: 23% / 29%)" se mai arată în raportul Curţii de Conturi.

Din informaţiile cuprinse în rapoartele de activitate privind auditul public intern primite, Curtea de Conturi nu poate formula concluzii de fond referitoare la numărul recomandărilor formulate (optim; insuficient; exagerat) şi nici la conţinutul acestora. În schimb, a reţinut faptul că implementarea recomandărilor şi respectarea termenelor stabilite constituie un punct slab pe ansamblul autorităţilor locale, în sensul că termenele de implementare au fost depăşite sistematic, astfel încât 5.790 de recomandări au fost implementate, sau implementate parţial, după expirarea termenului stabilit (14% din totalul de 41.642 de recomandări), iar 3.372 de recomandări au fost raportate ca fiind rămase neimplementate cu toate că termenele de implementare erau depăşite (8% din totalul recomandărilor).

Din totalul de 9.162 de recomandări cu termenele de implementare depăşite (implementate/parţial implementate şi rămase neimplementate), 68% sunt la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale cu audit intern în cooperare şi 32% la nivelul unităţilor cu structuri proprii de audit intern, de unde reiese că, la nivelul unităţilor cu structuri proprii, preocuparea şi implicarea pentru respectarea termenelor de implementare a recomandărilor au fost superioare celor din unităţile cu auditul intern în cooperare.

"Depăşirea sistematică a termenelor de implementare a recomandărilor, precum şi existenţa unor recomandări rămase neimplementate după termenele stabilite, au avut cauze subiective, în mare parte, având în vedere că rapoartele de audit intern, implicit recomandările şi termenele de implementare, au fost aprobate în cunoştinţă de cauză de către ordonatorii de credite ai unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv în cazul structurilor asociative, iar implementarea recomandărilor se constituia ca sarcină de serviciu pentru structurile auditate", mai precizează raportul.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Ada Vîlceanu)