Legarea taxei pe activele băncilor de nivelul dobânzilor bancare nu mai există nicăieri în lume, iar atunci când încercăm să plafonăm în mod artificial dobânzile explodează cursul de schimb, a declarat, joi, la o întâlnire cu presa, Alexandra Smedoiu, partener Servicii fiscale, Deloitte România.

"După toate analizele şi calculele noastre, constatăm că taxa (pe activele bancare, n.r.) are potenţialul să ducă aproape întregul sistem pe pierdere. În condiţiile în care o mare parte a sistemului financiar ar ajunge pe pierdere, cel puţin pentru băncile mici şi foarte mici, un astfel de nivel de taxare nu va fi sustenabil şi atunci e posibil ca unele dintre ele pur şi simplu să închidă, iar asta îl va afecta tot pe consumator, pentru că va fi o piaţă mai puţin concurenţială. Este ca şi când pentru un anumit sector impozitul de profit s-ar face brusc de la 16% la 100% sau 99%. În condiţiile unei economii de piaţă, capitaliste, nu putem să avem aşteptarea ca un investitor să îţi menţină prezenţa într-o piaţă în care nu poate face profit. Legarea taxei de nivelul dobânzilor bancare este o inovaţie, nu mai există nicăieri în lume şi are nişte consecinţe destul de neplăcute. În primul rând pentru că induce în economie un comportament de fixare artificială a unui nivel al dobânzilor. Conform Ordonanţei, nivelul ar fi de 2%, deci penalizarea din taxa pe active ar interveni atunci când nivelul dobânzilor este peste 2%. Dacă ne uităm, însă, în economie, să ne uităm doar la rata inflaţiei care este mult peste 2%, la dobânda de politică monetară a Băncii Naţionale, care este 2,5%. Deci, să ne închipuim că poate să existe o situaţie viabilă din punct de vedere economic în care dobânzile să fie 2% este ireal", a afirmat Smedoiu.

Potrivit consultantului fiscal, introducerea unei taxe pe activele bancare trebuie să aibă legătură cu un risc pe care sistemul l-a creat, dar acest risc nu există în România.

"Trecând peste titulatura ironică la adresa sistemului financiar-bancar, "Taxa pe lăcomie", ne punem problema de unde a apărut această taxă şi ce îşi doreşte să obţină. Am constatat, din analizele pe care le-am făcut, că singurele ţări care mai au o astfel de taxă sunt Polonia şi Ungaria. A mai avut Franţa o astfel de taxă, dar a fost abrogată chiar de la 1 ianuarie 2019. Vorbim de raţiunea de introducere a taxei. Spre exemplu, dacă ne uităm la Ungaria, vedem necesitatea de a finanţa implicarea statului în salvarea băncilor, ca urmare a crizei financiare din 2008 - 2009. Deci, un fond care să asigure resursele necesare care au fost investite pentru salvarea sistemului bancar. O taxă pe active bancare trebuie să aibă legătură cu un risc pe care sistemul l-a creat, ori în România nu am avut şi nici nu avem active toxice, nu pare să fi reieşit de undeva un risc sistemic în acest sistem financiar sau cel puţin nu a fost prezentată public o astfel de abordare. Cumva, singura justificare pe care o găsim pentru această taxă este să adune mai multe venituri la buget de la un sector identificat. Putea fi şi altul. La nivelul taxei, dacă facem o comparaţie cu Polonia, acesta este de trei ori mai mare, iar faţă de Ungaria este de şase ori mai mare", a explicat Alexandra Smedoiu.

Aceasta a adăugat că o plafonare artificială a dobânzilor va duce la o explozie a cursului de schimb, "pentru nu ai cum să ai dobânzi aşa de mici la o monedă naţională, care nu acoperă nici măcar inflaţia".

"Atunci când încercăm să plafonăm în mod artificial dobânzile, prin această taxă, explodează cursul de schimb, pentru nu ai cum să ai dobânzi aşa de mici la o monedă naţională, care nu acoperă nici măcar inflaţia. Este ceea ce s-a văzut imediat la cursul de schimb... Dacă vrem să taxăm sistemul financiar, putem să înţelegem, dar să vedem care este şi nivelul rezonabil al taxei şi, de asemenea, să nu influenţeze aspecte de politică macroeconomică, prin această corelare în mod artificial cu un indicator care, până la urmă, ţine de funcţionarea economiei în ansamblu. Această taxă se aplică la toate activele băncii, fără să existe excepţii, deci inclusiv la obligaţiunile de stat pe care le cumpără băncile. Nu cred că tot costul creditului va merge către client, însă clar vorbim despre nişte costuri crescute ale creditării, iar acest lucru, în cele din urmă, se va reflecta cumva în dobânzi", a menţionat specialistul în fiscalitate.

Ordonanţa de Urgenţă 114/29 decembrie 2018 instituie taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic şi telecom, precum şi taxe pe activele din sistemul bancar.

În energie, companiile vor plăti o contribuţie de 2% din cifra de afaceri iar în telecom această contribuţie este de 3%. Totodată, preţul gazelor şi al energiei electrice va fi plafonat la 68 lei/MWh în perioada 1 aprilie 2019 - 28 februarie 2022, iar ANRE va elabora în ianuarie o metodologie în acest sens.

Pe de altă parte, Guvernul a decis impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%.

În ceea ce priveşte taxa auto, autorităţile au prevăzut că până la 30 iunie 2019 va fi returnată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante şi timbrul de mediu.

Pentru sectorul bugetar, actul normativ prevede majorarea salariilor cu 25% din diferenţa dintre ce primesc acum şi ce este prevăzut în Legea salarizării pentru anul 2022.

În sectorul contrucţiilor, actul normativ prevede scăderea cu 3,75% a contribuţiei de asigurări sociale pentru angajaţii din sector până în 2028. Totodată, pe parcursul anului viitor, salariul minim brut în sector creşte la 3.000 de lei.

Ordonanţa aduce modificări şi în ceea ce priveşte fondurile de pensii administrate privat. Astfel, un participant poate opta pentru trecerea la sistemul public de pensii după minim 5 ani de participare la un fond. Pe de altă parte, comisionul de administrare a fost redus la 1% de la 2,5%.

Ordonanţa 114/2018 prevede înfiinţarea unui Fond de Dezvoltare şi Investiţii care va finanţa proiecte din domenii precum educaţie, apă şi canalizare, reţele de energie electrică şi de gaze, drumuri, construcţii de baze sportive etc. Fondul va fi gestionat de Comisia Naţională de Strategie şi prognoză şi va fi finanţat prin împrumuturi de la Trezorerie, acordate pe 20 de ani, în limita a 10 miliarde de euro.

De asemenea, se înfiinţează un Fond pentru dezvoltarea staţiunilor balneare.

Ordonanţa prevede şi susţinerea financiară a investiţiilor private, în limita a 500.000 de euro, în construcţia, înfiinţarea sau amenajarea de grădiniţe olimpice cu profil sportiv, în cadrul programului gROwth "Investim în copii, investim în viitor".AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)