Priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul UE în domeniul competitivităţii şi industriei vizează strategia industrială a Uniunii Europene, digitalizarea şi inteligenţa artificială, a afirmat miercuri, ministrul Economiei, Niculae Bădălău, în cadrul Comisiei de industrii, cercetare şi energie din Parlamentul European.

"În primul rând, aş dori să subliniez faptul că Preşedinţia României la Consiliul UE este o Preşedinţie decisivă din punct de vedere al mandatului Parlamentului European. Ne revine o mare responsabilitate în gestionarea procesului legislativ. De aceea, eforturile noastre se concentrează pe avansarea dosarelor legislative, cât mai mult în primele trei luni ale anului în curs. Priorităţile Preşedinţiei noastre în domeniul competitivităţii şi industriei vizează strategia industrială a Uniunii Europene, digitalizarea şi inteligenţa artificială, subiecte de mare actualitate pe agenda europeană şi de o relevanţă majoră în contextul economic şi social actualul", a spus Niculae Bădălău.

El a declarat că adaptarea eco-sistemelor industriale la digitalizare constituie o provocare, ce poate fi transformată în oportunitate pentru creşterea competitivităţii industriale a Europei pentru următoarea decadă. Transformarea digitală şi inteligenţa artificială sunt principalii factori care vor contribui la conturarea politicii industriale a anilor 2030, pentru care va fi necesar să dezvoltăm abilităţi adecvate.

Potrivit ministrului Economiei, comunicarea Comisiei Europene din 7 decembrie 2018, cu titlul "Planul coordonat pentru Inteligenţa Artificială" şi anexa la aceasta abordează de o manieră holistică promovarea dezvoltării şi a utilizării inteligenţei artificiale Made in Europe.

"Apreciem faptul că această Comunicare a Comisiei este structură în următoarele idei: obiective comune şi eforturi complementare; dezvoltarea parteneriatelor publice private şi mai multă finanţare pentru companii star-up şi IMM-uri inovative; întărirea excelenţei în tehnologii de inteligenţă artificială de încredere şi difuzarea în masă a acestora; adaptarea sistemelor de educaţie şi de instruire pentru a pregăti societatea noastră mai bine pentru inteligenţa artificială; crearea spaţiului de date european este esenţială pentru inteligenţa artificială, inclusiv pentru sectorul public; dezvoltarea ghidurilor de etică cu perspectivă la nivel global şi asigurarea unui cadru legislativ deschis inovării; aspecte legate de securitatea aplicaţiilor de inteligenţă artificială şi infrastructură şi agenda pentru securitate internaţională", a spus Niculae Bădălău.

Conform oficialului român, comunicarea evidenţiază faptul că s-a acordat prioritate domeniilor de interes public, cum ar fi asistenţa medicală, transportul şi mobilitatea, securitatea şi energia pentru utilizarea inteligenţei artificiale.

"Apreciem faptul că Anexa la planul coordonat privind inteligenţa artificială menţionează cu titlu "dezvoltarea şi utilizarea inteligenţei artificiale made in Europe 2018", ceea ce evidenţiază dorinţa ca Uniunea Europeană să se plaseze printre liderii la nivel global care dezvoltă Inteligenţa Artificială. Acţiunile care vor începe anul acesta sau anul viitor vor genera activităţile din anii următori în acest domeniu. Între acestea se remarcă intenţia ca Statele Membre UE să adopte strategii naţionale şi să stabilească bugetele pe care le alocă, până la mijlocul anului 2019", a afirmat Niculae Bădălău.

El a menţionat că Preşedinţia României la Consiliului UE a propus un set de concluzii ale Consiliului pe baza Planului de Acţiune pentru Inteligenţa Artificială care vor fi supuse adoptării la Reuniunea Consiliului UE Competitivitate din 18 februarie 2019.

"Suntem convinşi că aspectele referitoare la Inteligenţa Artificială vor fi discutate în mai multe formate ale Consiliului datorită impactului pe care Inteligenţa Artificială îl va avea asupra economiei în următorii ani. Pe durata Preşedinţiei României la Consiliul UE vom acorda o atenţie sporită industriei, lanţurilor valorice şi clusterelor. Suntem cu toţii de acord că UE are nevoie acum, mai mult ca oricând, de o politică industrială modernă orientată spre viitor şi capabilă să răspundă la provocările actuale", a declarat Niculae Bădălău.

El a spus că acest aspect a fost reliefat şi în Declaraţia semnată la Paris în 18 decembrie 2018 de către 18 state membre cu ocazia celei de a şasea conferinţe "Friends of Industry".

Potrivit oficialului român, industria europeană, din care IMM-urile sunt parte integrantă, are nevoie de o politică pe termen lung, cu o viziune cel puţin până în anul 2030, care să aibă în vedere diversitatea actualei baze industriale şi să capteze oportunităţile aferente digitalizării, inovării, decarbonizării, economiei circulare, domenii care sunt determinante pentru viitorul industriei europene.

Niculae Bădălău a afirmat că menţinerea unei baze industriale puternice în UE care să asigure crearea de noi locuri de muncă şi o pondere semnificativă a produselor cu valoare adăugată mare în exporturi este esenţială pentru competitivitatea economiei europene. Această viziune se află pe agenda europeană şi este relevantă pentru România, unde ponderea industriei în PIB este de 25%.

"În opinia noastră, este esenţială şi protejarea continuă a competitivităţii industriilor energo-intensive. Vom continua să promovăm integrarea sistematică a competitivităţii industriale în toate domeniile de politică ale Uniunii şi vom continua să stimulăm dezbaterile atât asupra factorilor care influenţează major competitivitatea industriei, cât şi asupra provocărilor cu care aceasta se confruntă. Realitatea din zilele noastre demonstrează că nu putem vorbi de competitivitate în absenţa digitalizării, a inteligenţei artificiale şi a roboticii. Lumea noastră şi a copiilor noştri este din ce în ce mai mult digitală, iar legătura strânsă între găsirea unui loc de muncă şi competenţele digitale este mai mult decât evidentă", a afirmat Niculae Bădălău.

El susţine că este nevoie de o identitate digitală europeană iar în acest scop, investiţiile în infrastructură, competenţe digitale şi inovarea sunt o condiţie obligatorie. La nivelul UE, procesul de digitalizare a companiilor este în creştere, acestea fiind conştiente de potenţialul oferit de soluţiile digitale şi de reconfigurarea aşteptărilor consumatorilor.

"În cazul României, este relevant că primele companii care au devenit Unicorn activează în domeniile IT şi comerţ online. Preşedinţia României la Consiliul UE va propune un set de concluzii ale Consiliului pe tema industriei care urmează a fi prezentate în cadrul Consiliului UE din 27 mai 2019. Acestea vor integra rezultatele dezbaterilor care vor avea loc cu ocazia conferinţei "Zilele Industriei Europene 2019" şi în alte foruri, precum şi opiniile industriei. Sperăm că setul de concluzii pe tema industriei şi dezbaterile aferente vor orienta viitoarea Comisie să prezinte o Comunicare tematică pentru politica industrială europeană din perspectiva industriei, care să includă şi referiri la industriile energo-intensive", a declarat Niculae Bădălău.

În privinţa dosarului legislativ Fondul European de Apărare, el a menţionat că doreşte să punctez câteva aspecte.

"După cum bine ştiţi, Abordarea Generală Parţială a fost obţinută sub Preşedinţia austriacă şi am avut deja primul trialog în data de 16 ianuarie. Doresc să profit de această ocazie de a sublinia că ar trebui să construim pe baza acordului nostru recent privind Programul European de dezvoltare industrială în domeniul apărării", a mai spus Niculae Bădălău. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)