Gestionarea negocierii pachetului legislativ al reformei Politicii Agricole Comune (PAC) în contextul noului Cadru Financiar Multianual 2021-2027 reprezintă principala prioritate a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene în domeniul agriculturii, a declarat, miercuri, ministrul de resort, Petre Daea, în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (AGRI) a Parlamentului European.

"Ne propunem să continuăm discuţiile privind procesul de modernizare şi simplificare al PAC, ţinând cont că, pe întreg exerciţiul de reformă, trebuie să garantăm respectarea deplină a prevederilor Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene. Având în vedere rolul major al Politicii Agricole Comune în creşterea coeziunii şi competitivităţii Pieţei Unice a UE, modernizarea şi simplificarea pot contribui la creşterea eficienţei acestei politici, la garantarea şi pe viitor a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia rurală şi agricolă, la garantarea siguranţei alimentare, la asigurarea unor preţuri rezonabile ale alimentelor pentru toţi cetăţenii, dar şi la creşterea productivităţii şi competitivităţii agriculturii europene. Trebuie desigur să ţinem cont de caracterul particular al activităţii agricole care rezultă din structura socială a agriculturii, dar şi de discrepanţele structurale şi naturale existente între diferitele regiuni şi state membre ale UE", a susţinut Daea.

El a subliniat că Preşedinţia României va urmări avansarea discuţiilor şi facilitarea unui consens cu privire la elementele cheie ale arhitecturii viitoarei PAC, în vederea obţinerii unei abordări generale parţiale cu privire la propunerile legislative din pachetul privind reforma PAC.

"Preşedinţia României are în vedere organizarea unor dezbateri menite să continue eforturile pentru identificarea de noi soluţii de încurajare a producţiei de plante proteice, în contextul obiectivului care vizează necesitatea asigurării independenţei UE pentru proteinele vegetale. Avem totodată în vedere continuarea procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, de simplificare şi de acordare a unei mai mari subsidiarităţi statelor membre în vederea stabilirii unor strategii de dezvoltare cât mai bine adaptate la condiţiile lor specifice", a menţionat ministrul român al Agriculturii.

Potrivit sursei citate, orice strategie pentru viitorul sectorului agroalimentar european trebuie să aibă ca obiectiv central "reînnoirea generaţională". "În acest scop, resursele financiare ale UE trebuie cât mai bine utilizate, astfel încât să încurajeze realmente schimbul de generaţii pentru a evita continuarea procesului de abandonare a zonelor rurale de către tineri şi de îmbătrânire a agricultorilor, cu risc pentru perpetuarea acestei activităţi esenţiale pentru omenire", a adăugat ministrul în cadrul Comisiei AGRI.

Daea a afirmat că trebuie avută în vedere şi sprijinirea micilor fermieri, care "menţin zonele rurale vii", mai ales cele montane, deţinute în mare parte de tineri fermieri, pentru că ei pot contribui mai bine la procesul de convergenţă a mediului rural european, "pentru a-l revitaliza şi a-l face mai prosper".

De asemenea, bioeconomia, cercetarea şi inovarea în agricultură se vor regăsi printre subiectele de dezbatere de la nivelul Consiliului Uniunii Europene în primul semestru 2019.

"Fără cercetare şi inovare nu se vor putea atinge obiectivele de mediu şi de atenuare a schimbărilor climatice. Obiectivele privind dezvoltarea durabilă a agriculturii europene, consolidarea capacităţii sale de reacţie şi adaptarea la noile provocări, tot mai complexe, impun un acces corespunzător, echilibrat la fondurile de cercetare, al tuturor statelor membre, indiferent de poziţionarea lor geografică. Bioeconomiei îi revine un rol esenţial într-o abordare politică integrată menită a creşte sinergiile dintre diferitele politici şi sectoare, cu integrarea rezultatelor cercetării şi schimbului de bune practici şi idei pentru reducerea deşeurilor şi pierderilor de produse agroalimentare pe întreg lanţul, precum şi conservarea resurselor naturale cu revalorizarea acestora", a susţinut Petre Daea.

El a mai spus că toate acestea trebuie introduse, explicitate şi armonizate prin prevederi clare şi riguroase din punct de vedere juridic în corpul regulamentelor puse în dezbatere pentru modificarea celor actuale - Regulamentele nr. 1305/2013 (dezvoltarea rurală), 1306/2013 (finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC), 1307/2013 (plăţi directe) şi 1308/2013 (organizarea comună a pieţei).

"După cum ştiţi, acest regulament 1307/2013 (referitor la plăţile directe n.r.) are un rol important în finanţarea măsurilor din pilonul I şi pilonul II pentru cei doi ani menţionaţi, permiţând statelor membre, printre altele: să transfere fonduri între ambii piloni şi în 2020, să aplice condiţii mai generoase de eliminare treptată a plăţilor efectuate către agricultorii din zonele cu constrângeri naturale (ANC), să utilizeze fondurile de asistenţa tehnică şi la finanţarea elaborării Planurilor Strategice. Şi pentru acest act legislativ important Preşedinţia română a reuşit în cadrul Comitetului Special pentru Agricultură să obţină susţinerea unanimă a statelor membre şi a transmis scrisoarea de acord către dl preşedinte Sikerski. Sperăm ca finalizarea procedurilor necesare publicării să se finalizeze cât mai curând", a subliniat ministrul român al Agriculturii.

În ceea ce priveşte directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale, Daea a amintit că acordul politic a fost atins la nivelul trialogului din decembrie 2018, în urma unor negocieri multiple desfăşurate de Parlament, de Consiliu şi de Comisie, menţionând că preşedinţia română se angajează să ia măsurile necesare pentru a pregăti adoptarea finală a directivei înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

"Şi aici contez pe buna cooperare cu Parlamentul European, pentru avansarea acestor măsuri mai degrabă procedurale, dar care vor permite publicarea acestei directive importante. Cred că aţi luat deja la cunoştinţă că Preşedinţia română a obţinut confirmarea acordului din ultimul trialog şi a semnat scrisoarea către dl. preşedinte Sikerski, ceea ce creează premisele necesare finalizării procedurilor cât mai rapid, aşa cum ne-am propus. Ştiu că directiva a constituit un dosar prioritar pentru Parlamentul European şi sunt convins că va aduce o diferenţă reală pe piaţă, în special pentru fermieri dar şi pentru alţi operatori din lanţul de aprovizionare cu alimente. Ei vor avea astfel un instrument funcţional pentru a se apăra de abuzurile unilaterale ale unor operatori. Un lanţ echitabil de aprovizionare cu alimente poate contribui desigur la garantarea unui nivel de trai decent pentru fermierii europeni", a adăugat Petre Daea.

Oficialul român a prezentat şi situaţia dosarului legislativ privind regulamentul pentru definirea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi pe eticheta altor produse alimentare şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, pentru care Preşedinţia română va efectua toate demersurile necesare în vederea adoptării înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

De asemenea, ministrul Daea a reiterat ceea ce a spus şi marţi în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) din Parlamentul European şi anume că Preşedinţia română va continua discuţiile privind bolile majore, cu contagiozitate ridicată şi caracter transfrontalier, pesta porcină africană fiind una dintre aceste boli.

Alte subiecte importante reamintite în Comisia AGRI au vizat progresele înregistrate în implementarea planului de acţiune al UE privind Combaterea Rezistenţei Antimicrobiene (AMR) şi bunăstarea animalelor.

Nu în ultimul rând, ministrul Agriculturii a menţionat că silvicultura este un alt domeniu foarte important pentru România, iar tema principală pentru domeniul forestier va fi 'Adaptarea sectorului forestier la schimbările climatice şi ale societăţii şi stoparea degradării terenurilor'.

"În prezent, sectorul forestier la nivelul Uniunii Europene este reglementat de mai multe politici şi instrumente sectoriale, fără a avea o politică forestieră comună la nivel UE. România consideră că este esenţială întărirea rolului pădurilor şi a sectorului forestier la nivelul Uniunii Europene, mai ales în cadrul abordărilor trans-sectoriale. Implementarea actualei Strategii Forestiere Europene pentru perioada 2018-2020, cât şi viitoarea Strategie Forestieră după 2020, trebuie să asigure sinergia tuturor abordărilor sectoriale şi să integreze celelalte politici sectoriale cu impact asupra pădurilor", a mai spus Daea.

Promovarea unui Acord juridic cu caracter obligatoriu privind pădurile din Europa (LBA) va avea o contribuţie importantă la îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă asociate din cadrul Agendei 2030. Ministrul a susţinut că atât preşedinţia bulgară, cât şi cea austriacă au depus eforturi pentru a înregistra progrese în continuarea negocierilor privind obţinerea acestui acord în cadrul procesului Forest Europe.

"Preşedinţia română va acţiona pentru a avansa negocierile pe acest dosar astfel încât să fie promovat un standard comun de gestionare durabilă a pădurilor la nivel european. Contextul internaţional actual necesită acţiuni comune ale Uniunii Europene şi a statelor sale membre, iar finalizarea unei poziţii pentru cea de a 14-a sesiune a Forumului Naţiunilor Unite pentru Păduri (UNFF14) din luna mai 2019 este fundamentală", a încheiat Petre Daea discursul său din Comisia AGRI. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)