Purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu, susţine că deprecierea leului nu poate fi legată de un atac speculativ, în condiţiile în care euro a atins miercuri nivelul record de 4,7569 lei, dar confirmă că au existat anumite presiuni pe curs legate de o lipsă de credibilitate pentru investitorii care au deţineri în lei.

"Atac speculativ este mult spus. Sunt multe elemente aici. Avem odată o situaţie de fond, una de conjunctură şi un moment al zilei dacă vreţi. Toate trei au contribuit la rezultat, şi anume: o lipsă de credibilitate pentru investitorii care au deţineri în lei şi care încep să renunţe la aceste deţineri în lei. De aceea vine presiunea care s-a creat. Lipsa aceasta de credibilitate care i-a făcut să renunţe la deţinerile în lei. Leul până la urmă, şi acest lucru trebuie să îl ştim şi să îl apreciem, este o monedă convertibilă la rândul ei. Mergem în străinătate, plătim cu cardul în lei, fără nicio problemă. Deci el se tranzacţionează pe o piaţă largă, nu doar pe piaţa românească şi intră pe pieţele internaţionale. De acea credibilitatea situaţiei locale este extrem de importantă în setarea aşteptărilor. Repet, poate a treia oară, este o pierdere de credibilitate care a dus la această situaţie. (...) În contextul în care avem un deficit de credibilitate, asta este de fapt, ceea ce ne îngrijorează mai mult decât orice", a declarat, miercuri seara, Dan Suciu, la Digi24.

El a precizat că există o problemă legată de "setarea aşteptărilor investitorilor", în condiţiile în care se vorbeşte "în piaţă şi în stat şi la televizor şi în economie" despre un reper de dobândă, "celebra dobândă de 2%", care e alta decât dobânda pieţei.

"S-a simţit în momentul în care pieţele externe au fost mai active decât piaţa internă. De acea spunem că ea vine cumva din pieţele internaţionale care, probabil, au analizat acum mai mult situaţia României şi au înţeles ce se întâmplă aici. Avem o problemă serioasă legată de setarea aşteptărilor. Pentru că atâta vreme cât se vorbeşte în piaţă şi în stat şi la televizor şi în economie despre un reper de dobândă, celebra dobândă de 2%, care e alta decât dobânda pieţei şi care e alta decât dobânda Băncii Naţionale. Deja toată lumea a început să îşi facă un calcul. Cred că orice investitor îşi face un calcul şi vede că socoteala iniţială nu mai seamănă cu dobânda aceasta de 2% vehiculată în permanenţă şi începe să privească cu oarecare preocupare ce se întâmplă aici. Probabil acesta este cuvântul care a caracterizat ziua. O preocupare legată de ceea ce se întâmplă şi pe piaţa valutară. În contextul dat avem acest echilibru care trebuie resetat şi regăsit pe piaţa valutară, dar şi pe piaţa interbancară, a dobânzilor. Aţi văzut că am avut evoluţii şi pe piaţa aceasta. Şi problema principală cu care se confruntă acum pieţele acestea care sunt pieţe vitale pentru buna funcţionare a economiei româneşti este să îşi seteze un nou echilibru între dobânzi, curs şi evident la nivelul fiecărei pieţe în parte", a explicat Suciu.

În opinia acestuia, dobânda nu se setează prin lege, ci de piaţă, "vrând nevrând" şi depinde de condiţiile economice din piaţa respectivă.

"Dobânda nu se setează prin lege, se setează de piaţă vrând nevrând, aceasta este situaţia. Ea depinde de inflaţie, de condiţiile economice din piaţa respectivă. Oricât ne-ar plăcea sau nu ne-ar plăcea acest lucru. Dacă pe plan intern mai reuşim să o mai aşezăm, pieţele internaţionale, care sunt extrem de puternice şi macină aceste informaţii în ritmul lor, reacţionează", a explicat purtătorul de cuvânt al BNR.

Întrebat ce spaţiu de manevră mai are în prezent Banca Naţională în noile condiţii, Suciu a răspuns: "Este dilema cu care ne confruntăm şi noi la Banca Naţională acum, de găsirea acestui echilibru între curs şi dobândă".

"Aş mai adăuga un element care poate părea superficial, facil, dar este important, în contextul în care există o presiune permanentă pe Banca Naţională pe subiecte care nu au legătură cu realitatea. Ştiţi foarte bine atacul pe care îl face un senator şi alţi doi tovarăşi pe un subiect care este închis, o investigaţie din 2008, închisă de Consiliul Concurenţei fără niciun rezultat, dar este acum transformată într-un exemplu al pieţelor nefuncţionale. Vă daţi seama că un investitor care nu analizează profund situaţia şi se uită la head line-urile acestea care apar pe multe alte televiziuni care nu au responsabilitatea pronunţată a afirmaţiilor, îşi pune încă odată un semn de întrebare: Ce face Banca Naţională? Cât de funcţională este piaţa respectivă? Cu toate că avem toate elementele, pentru ca să spunem că piaţa respectivă, a dobânzilor interbancare, ROBOR, este vitală şi funcţională. Dar lansând atât de multe petarde, ele nu au cum să nu atragă atenţia şi să deranjeze inclusiv în ceea ce înseamnă marja de manevră, încredere, credibilitate, într-o ţară care mizează pe astea pentru buna ei funcţionare", a spus purtătorul de cuvânt al BNR.

El a menţionat că nu poate preciza, în termeni concreţi, cât va dura această reaşezare, pentru că factorii interni nu au adus clarificări legate de stabilitatea şi predictibilitatea fiscal-bugetară.

"Este o întrebare pe care nu că vreau să o ocolesc dar la care evident că nu pot să răspund, în termeni concreţi. Sunt două aspecte aici: unul ţine de factorii interni. Până la urmă factorii interni nu au adus şi nu ştim când pot aduce nişte clarificări legate de stabilitatea fiscal-bugetară, predictibilitatea fiscal-bugetară. Avem întrebări legate de necesarul de finanţare al statului prin bugetul care nu mai apare, avem întrebări legate de mecanismul de aplicare a ordonanţei 114. Toate aceste elemente nu sunt fundamentale dar, la rândul lor contează, să avem aceste elemente de impredictibilitate risipite ca să aducem ceva nou pe această masă a echilibrelor. Şi sigur că avem o Banca Naţională care trebuie să îşi facă rolul. Ea este activă, este prezentă şi atentă la cea ce se întâmplă în piaţă. Acţionăm cu toate armele pe care le avem la dispoziţie. Un răspuns punctual nu pot să vă dau", a răspuns Suciu, întrebat cât va dura această reaşezare şi la ce se aşteaptă în perioada următoare în privinţa cursului.

Moneda naţională a înregistrat miercuri a şaptea zi consecutivă de depreciere, la minime istorice, cursul afişat de Banca Naţională a României pentru moneda europeană fiind de 4,7569 lei/euro, o creştere cu 4,27 bani (+0,91%) faţă de cotaţia de marţi, de 4,7142 lei/euro.AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Adrian Dădârlat)