Curtea de Conturi a României aniversează joi 155 de ani de la momentul constituirii sale, instituţia fiind creată prin legea din 24 ianuarie 1864, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

"Astăzi, la 155 de ani de la înfiinţarea Înaltei Curţi de Comturi, gândul mă poartă către importanţa acestei instituţii pentru statul român şi pentru fiecare cetăţean în parte. Ziua de 24 ianuarie are pentru noi, românii, o conotaţie aparte, o însemnătate care ne reaminteşte prin istoria noastră că lucrurile mari se fac doar împreună. Cu atât mai mult, astăzi, de ziua noastră, a Curţii de Conturi a României, trebuie să fim o echipă unită şi să ne sprijinim unii pe alţii pentru a ne îndeplini pe deplin misiunea constituţională. Cred cu tărie că fiecare dintre noi reprezintă o parte din istoria vie a acestei instituţii de tradiţie, fundamentală pentru o democraţie funcţională şi, la acest moment aniversar, urez mult succes în activitate tuturor membrilor Curţii de Conturi a României şi întregului personal al acesteia. La mulţi ani!", este mesajul transmis cu ocazia aniversării, de preşedintele Curţii de Conturi, Mihai Busuioc.

Conform datelor publicate pe site-ul instituţiei, Curtea de Conturi a fost înfiinţată prin Legea din 24 ianuarie 1864, publicată în Monitorul Oficial nr.18 din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de "Înalta Curte de Compturi", pentru toată România. Legea a fost promulgată de Alexandru Ioan I (Cuza), "Cu mila lui Dumnedeu şi voinţia naţională Domnu Principatelor-Unite-Române".

Potrivit articolului 15 din legea de înfiinţare din vremea respectivă 'Curtea este însărcinată cu cercetarea şi hotărârea socoteliloru atingătore de veniturile Tesaurului, casieriiloru generale de judeţie, regiiloru şi ale administraţiiloru contribuţiuniloru indirecte, precumu şi închearea socoteliloru atingătore de chieltuielile făcute de toţi agenţii comptabili. Veniturile şi chieltuielile, fondurile şi încasuirile speciale ce isvorascu din budgetele judeţieloru confirmate de şefulu Statului precumu şi cercetarea şi licuidarea socoteliloru casseloru comunale, municipale şi districtale, sunt asemene de conpetinţia Curtei."

Actul normativ, purtând şi semnătura ministrului secretar de Stat/ Preşedinte al Consiliului de Miniştri, Mihail Kogălnicenu, mai stipula că intra sub incidenţa Curţii de Conturi, "toţi casierii generali ai judeţieloru şi ai plasiloru, casierii de regimentu seu de corpuri speciali precumu şi oficerii comptabili..., economii de spitaluri şi monastiri şi toţi casierii municipali' şi-a început activitatea în clădirea fostului Minister de Control, la intersecţia străzii Fântâna cu strada Manea Brutaru, vis-a-vis de Catedrala Sf. Iosif, proprietatea lui Tănase Bărbierul, şi ulterior a lui Petre Millo; după care a trebuit să-şi schimbe iarăşi sediul, pe strada Colţei, întruna din proprietăţile lui Ritoridi.

Reorganizată în mai multe rânduri, Înalta Curte de Compturi a fost desfiinţată la 1 decembrie 1948 de regimul comunist, locul acesteia fiind luat, în anul 1973, de Curtea Supremă de Control Financiar, subordonată Consiliului de Stat. Revoluţia română din Decembrie 1989 "a deschis calea revenirii ţării la un regim democratic şi declanşării reformei şi tranziţiei la economia de piaţă. Aceasta a făcut posibilă şi reînfiinţarea în 1992 a Curţii de Conturi a României".AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)