Politica de coeziune reprezintă o prioritate pentru Preşedinţia română la Consiliul UE, a declarat, luni, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, menţionând că îşi doreşte ca aceasta să încheie acordul asupra cadrului financiar multianual cât mai curând posibil.

"În timpul Preşedinţiei austriece a Consiliului UE s-au înregistrat progrese substanţiale, însă acestea trebuie continuate şi concretizate în cadrul noii Preşedinţii române. Mă bucură faptul că politica de coeziune reprezintă o prioritate pentru Preşedinţia română la Consiliul UE şi îmi doresc că aceasta să încheie acordul asupra cadrului financiar multianual cât mai curând posibil, astfel încât investiţiile programate să înceapă a fi realizate încă de la 1 ianuarie 2021", a spus Corina Creţu, la reuniunea membrilor Conferinţei comisiilor parlamentare de afaceri europene din parlamentele naţionale din UE (COSAC).

Ea a afirmat că acest lucru presupune o muncă de echipă şi o coordonare eficientă, pentru a asigura coerenţa între diferitele structuri de negociere. Din acest punct de vedere, serviciile Comisiei sunt pe deplin angajate şi pregătite să sprijine Preşedinţia română la Consiliul UE.

"Uniunea Europeană se confruntă astăzi cu provocări multiple, cum ar fi gestionarea Brexit, migraţia, securitatea transfrontalieră, apărarea etc., care pun presiune pe autorităţile de la Bruxelles şi pe ţările membre, şi care stimulează tendinţele centrifuge. În acest context, politica de coeziune este una dintre cele mai puternice ancore ale Uniunii. Aceasta a fost şi rămâne una dintre cele mai flexibile şi inovatoare politici, oferind răspunsuri la problemele şi tensiunile existente la nivelul Uniunii Europene", a spus Corina Creţu.

Potrivit comisarului european, pentru ca Uniunea Europeană să fie puternică, fiecare dintre componentele sale trebuie să fie puternică.

"Aceasta înseamnă ca regiunile şi statele mai puţin dezvoltate să fie sprijinite în reducerea decalajelor economice şi sociale. Din acest punct de vedere, realitatea europeană este una mixtă, cu bune şi cu rele, cu suişuri şi coborâşuri, dar, fără îndoială, cu motive de optimism", a afirmat Corina Creţu.

Ea a declarat că, înainte de 2008, a existat o convergenţă puternică în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, rata ocupării forţei de muncă şi rata şomajului în rândul regiunilor UE, iar disparităţile regionale au scăzut într-un ritm destul de rapid. Cifrele arată că, între 2000 şi 2008, regiunile mai puţin dezvoltate s-au apropiat puternic de media UE. Procesul de convergenţă a fost unul remarcabil. De exemplu, pentru cele 12 ţări care au aderat în 2004 la UE, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut, de la 51% din media UE în 2004, la 70% în 2017.

"Speranţele pentru o viaţă mai bună, care au însoţit în fiecare ţară aderarea la UE, au devenit realitate în primul rând prin prisma politicii de coeziune. În anii care au urmat crizei economice, viteza de convergenţă a acestor regiuni a încetinit. Criza a avut efecte în special la nivelul forţei de muncă. În consecinţă, disparităţile regionale au crescut în ceea ce priveşte rata de ocupare şi şomajul, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor şi-a oprit convergenţa. După 2013, situaţia economică a început, încet, să se îmbunătăţească. Piaţa muncii în regiunile şi statele membre în care criza a avut un puternic impact negativ şi-a revenit parţial", a precizat Creţu.

Conform oficialului european, disparităţile în ceea ce priveşte rata ocupării forţei de muncă şi rata şomajului au început să scadă, iar în cazul PIB-ului pe cap de locuitor creşterea disparităţilor pare să se fi oprit. Politica de coeziune a avut un rol important pentru toată această evoluţie, în opinia sa. Sprijinul acordat de fondurile structurale şi de investiţiile europene a stimulat creşterea în regiunile şi oraşele mai puţin dezvoltate şi a contribuit la reducerea diferenţelor din interiorul UE.

De exemplu, evaluarea recentă a programelor Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondului de Coeziune, pentru programarea 2007-2013, arată că acestea au condus la o creştere semnificativă a PIB în statele membre şi în regiunile care înregistrau un deficit la acest capitol, favorizând astfel convergenţa economiilor UE. În cazul regiunilor în care impactul crizei a fost deosebit de puternic, aceste intervenţii nu au putut împiedica intrarea în recesiune a economiilor, dar au contribuit la limitarea daunelor.

"Beneficiile politicii de coeziune nu sunt nici abstracte şi nici de natură birocratică. Ele vin să răspundă unor nevoi concrete ale cetăţenilor, având un impact direct, tangibil asupra vieţii de zi cu zi. Tocmai de aceea, eforturile pe care le-am făcut până acum trebuie continuate, iar dificultăţile şi provocările cu care ne confruntăm - pentru că ele există - trebuie abordate frontal şi cu determinare", a subliniat Corina Creţu.

Ea a atras atenţia asupra faptului că, în unele cazuri, disparităţile regionale s-au accentuat, în special în statele membre din Europa Centrală şi de Est. Acest lucru se explică prin faptul că există câteva zone urbane, inclusiv regiunile din jurul capitalelor, care se dezvoltă extrem de rapid, în vreme ce alte regiuni se dezvoltă într-un ritm mai scăzut. În acest caz, vorbim despre o diferenţă de ritm în ceea ce priveşte convergenţa cu regiunile mai dezvoltate ale UE. O serie de regiuni se confruntă în mod structural cu o creştere scăzută şi s-au abătut de la media UE în timpul crizei. Multe dintre ele sunt incluse în grupul aşa-numitelor regiuni de tranziţie (PIB pe cap de locuitor între 75% şi 100% din media UE), care constituie un obiectiv specific pentru politica de coeziune.

Aceste regiuni pot fi prinse în aşa-numita "capcană a veniturilor medii". Ele nu se îndreaptă către activităţi cu o valoare adăugată mai ridicată şi se confruntă cu o concurenţă în creştere din partea regiunilor mai puţin dezvoltate din UE şi din afara ei.

"Iată, deci, că munca şi eforturile depuse până acum trebuie duse mai departe, iar propunerile Comisiei privind politica de coeziune după 2020 reflectă această preocupare. Viitoarea politică de coeziune oferă un cadru modern, simplificat, flexibil şi adaptat nevoilor regiunilor, fiind bazat pe solidaritate şi echitate", a spus Creţu.

Astfel, sprijinul european va merge acolo unde este cea mai mare nevoie de el: spre regiunile mai puţin dezvoltate, spre regiunile care se confruntă cu criza economică, spre regiunile care se confruntă cu o rată ridicată a şomajului, în special în rândul tinerilor şi spre regiunile care se confruntă cu criza migraţiei şi cu provocări legate de depopulare.

De asemenea, prin evaluarea intermediară a programării, în 2025, noua politică de coeziune devine mai flexibilă şi mai capabilă să se adapteze la priorităţile emergente şi la provocările care apar pe parcurs. Există, în plus, şi mai mare flexibilitate în programare, printr-o abordare mai puţin prescriptivă şi prin posibilităţi mai mari de transfer, permiţând autorităţilor să adapteze sprijinul la provocările sectoriale şi teritoriale specifice.

Mai mult, noua politică de coeziune este aliniată mai strâns la agenda şi priorităţile europene, fiind concentrată pe priorităţi-cheie. A fost pus accent pe inovare, competitivitate, locuri de muncă, provocări climatice şi de mediu, pentru a conduce Europa către o economie digitală, cu emisii reduse de carbon.

De asemenea, sunt încurajate şi sprijinite iniţiativele locale, în special în zonele urbane, ceea ce aduce Europa mai aproape de cetăţeni. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)