Reprezentanţii Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT) solicită tuturor operatorilor români de transport oprirea activităţii pe durata protestului care se va desfăşura la Bruxelles în cursul zilei de 10 ianuarie, în faţa Parlamentului European, împotriva Pachetului de Mobilitate 1.

Conform unui comunicat al FORT, acţiunea de protest autorizată pentru un număr de 600 persoane şi 10 camioane, din ţări precum România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia, va avea loc între orele 8:00 - 13:00.

Recent, şi Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) au îndemnat transportatorii rutieri din România să vină joi, 10 ianuarie, la protestul organizat la Bruxelles, la Parlamentul European.

Protestul are loc în contextul în care Parlamentul European urmează să decidă, în ziua protestului, adoptarea acestui document, ce vizează şi viitorul transportatorilor rutieri români în Europa.

Pachetul Mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeană pe data de 31 mai 2017 şi cuprinde propuneri importante de modificare a legislaţiei europene în domeniul transporturilor rutiere, precum: propunerea de Lege specială pentru aplicarea Directivei detaşării nr. 71/1996 la transporturile rutiere, propunerea de revizuire a Regulamentului 561/2006 privind timpii de conducere şi de odihnă ai şoferilor profesionişti, propunerea de modificare a Regulamentului nr.1071/2009 privind accesul la profesie şi a Regulamentului 1072/2009 privind accesul la piaţa de transport rutier de marfă.

În data de 3 decembrie 2018, Consiliul Miniştrilor de Transport din UE a adoptat poziţia sa (abordare generală) privind Pachetul de Mobilitate 1, bazată pe propunerile restrictive ale Alianţei Rutiere a Statelor din Vestul UE, prin care transportatorii români, alături de ceilalţi transportatori estici "sunt trimişi acasă", prin măsurile restrictive dure de efectuare a transportului rutier în Uniunea Europeană.

Una dintre regulile ce urmează a fi aplicate se referă la regulile detaşării la transporturile rutiere internaţionale, cu exceptarea tranzitului şi a transportului bilateral, definit extrem de restrictiv: în drumul spre ţara de destinaţie şi în drumul de întoarcere, se permite o activitate suplimentară de încărcare/descărcare în ambele direcţii, fără a se încadra în regimul de detaşare, sau zero la plecare şi până la două (operaţiuni) în drumul de întoarcere. Pentru toate celelalte tipuri de operaţiuni, inclusiv pentru cabotaj, regimul de detaşare integrală se aplică începând cu prima zi a operaţiunii.

De asemenea, se are în vedere restricţionarea cabotajului prin introducerea unei perioade de "răcire" (cooling-off) de 5 zile înainte ca alte operaţiuni de cabotaj să poată fi efectuate în aceeaşi ţară cu acelaşi autovehicul. "Această restricţionare a cabotajului este o abatere a UE de la drumul spre piaţa liberă", susţin oficialii UNTRR.

"Interzicerea efectuării perioadei de repaus săptămânal normal în cabina autovehiculului, deşi în documentele Preşedinţiei Austriece este recunoscută lipsa acută de spaţii de parcare sigure şi securizate în UE. Întoarcerea acasă a şoferilor cel puţin o dată la patru săptămâni - sau, în cazul în care şoferul alege să ia două repausuri săptămânale reduse, după numai trei săptămâni pe drum. Obligaţia dotării tuturor autovehiculelor care efectuează operaţiuni de transport internaţional cu tahograf inteligent până la sfârşitul anului 2024", notează transportatorii din România.

După aprobarea poziţiei Parlamentului European, Pachetul Mobilitate 1 va intra în procedura de trialog pentru armonizarea poziţiilor celor trei instituţii europene - Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul de Transport UE în vederea aprobării textului final. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)