Riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente în contextul evoluţiilor externe, precum şi cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicaţii asupra solvabilităţii sectorului bancar, se află în topul primelor riscuri cu potenţial sistemic ridicat la adresa sectorului bancar autohton, arată sondajul trimestrial al Băncii Naţionale a României privind riscurile sistemice.

"Conform Sondajului privind riscurile sistemice, cele mai mari instituţii de credit din România au identificat în exerciţiul curent cinci riscuri ridicate şi patru moderate. În linie cu exerciţiul anterior (iunie 2018), primele trei riscuri cu potenţial sistemic ridicat la adresa sectorului bancar autohton se menţin aceleaşi, însă, ordinea acestora s-a schimbat. Astfel, primele trei riscuri, după importanţa acestora, sunt următoarele: (1) riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente în contextul evoluţiilor externe, (2) cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicaţii asupra solvabilităţii sectorului bancar şi (3) riscul de creştere a costului de finanţare ca urmare a majorării ratei dobânzii şi/sau a deprecierii monedei naţionale cu efecte negative asupra capacităţii de plată a debitorilor, în special a populaţiei şi IMM", se spune în Sondajul privind riscurile sistemice din septembrie 2018.

Conform opiniilor instituţiilor de credit, nivelul curent al acestor trei riscuri este ridicat, iar posibilele efecte negative ce pot apărea sunt relativ dificil de gestionat de către acestea.

În linie cu evaluările instituţiilor de credit, BNR identifică în cadrul Raportului asupra stabilităţii financiare, ediţia din decembrie 2018, riscul de scădere a încrederii investitorilor în economiile emergente ca fiind cel mai important. Acesta este de aşteptat să crească în perioada următoare, având în vedere contextul actual internaţional, caracterizat de reluarea episoadelor de volatilitate înaltă pe pieţele financiare, pe fondul majorării incertitudinilor privind acordurile comerciale globale, efectelor normalizării politicilor monetare în ţările dezvoltate, accentuării tensiunilor geopolitice, iar, la nivel european, de procesul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană şi îndatorarea în creştere a sectorului privat, respectiv a celui public.

Potrivit BNR, în aceste condiţii, calibrarea adecvată a mixului de politici interne, păstrarea echilibrelor macroeconomice în bună ordine şi evitarea supraîndatorării sunt necesare pentru ca România să beneficieze în continuare de o discriminare pozitivă din partea investitorilor în perioadele de turbulenţă.

Următorul risc sistemic ridicat identificat de instituţiile de credit este cel asociat inovaţiei financiare şi provocărilor la adresa securităţii cibernetice. Comparativ cu exerciţiul anterior, acest risc a fost evaluat în creştere după importanţă, urcând de pe poziţia şase pe poziţia patru, însă probabilitatea de apariţie, impactul potenţial şi capacitatea de gestionare au fost menţinute relativ constante.

Riscul asociat evoluţiilor din piaţa imobiliară rezidenţială rămâne ridicat, însă coboară de pe poziţia patru pe poziţia cinci în cadrul exerciţiului curent, probabilitatea de apariţie, impactul potenţial şi capacitatea de gestionare rămânând relativ constante.

Similar evaluării instituţiilor de credit, BNR a revizuit, de asemenea, în uşoară scădere acest risc în cadrul Raportului asupra stabilităţii financiare, ediţia din decembrie 2018.

BNR menţionează că riscul sistemic generat de creşterea preţurilor imobiliare are în prezent o intensitate redusă şi în scădere, pe fondul unei evoluţii mai temperate a preţurilor, cât şi al încetinirii activităţii pieţei imobiliare din ultima perioadă (numărul de tranzacţii s-a diminuat, iar durata de vânzare a unei locuinţe a crescut).

Instituţiile de credit au încadrat în categoria riscurilor sistemice medii următoarele riscuri: riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, riscul provenind din creşterea accelerată a creditării populaţiei, riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar şi sectorul public şi riscul de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare a sectorului companiilor nefinanciare.

Din perspectiva instituţiilor de credit, riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental este în cadrul exerciţiului curent unul moderat, fiind revizuit în scădere comparativ cu exerciţiul anterior, când acest risc a fost considerat drept unul ridicat. Spre deosebire de această reevaluare din partea băncilor autohtone, BNR a menţinut constant acest risc în cadrul Raportului asupra stabilităţii financiare, ediţia din decembrie 2018. Riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental se menţine la un nivel ridicat, în special pe segmentul populaţiei. Având în vedere tendinţa de normalizare a politicii monetare la nivel mondial, ratele de dobândă se vor majora faţă de minimele istorice atinse, putând pune presiune asupra capacităţii de rambursare a debitorilor.

Menţinerea unor standarde de creditare prudenţiale ale băncilor în această perioadă de creştere a veniturilor şi expansiune economică este esenţială pentru limitarea viitoarelor expuneri neperformante în cazul unor evoluţii adverse ale economiei.

Ultimele trei riscuri s-au menţinut pe aceleaşi poziţii comparativ cu exerciţiul trecut, iar atât nivelul curent al riscurilor, cât şi capacitatea instituţiilor de credit de a gestiona eventuale efecte negative care ar putea decurge din aceste trei riscuri, au rămas relativ neschimbate.

În cadrul exerciţiului curent, instituţiile de credit au fost consultate pe tema Brexit, respectiv cu privire la caracterul sistemic al acestui eveniment asupra sistemului financiar din România şi posibilele implicaţii pentru următoarele 12 luni, ca urmare a procesului de ieşire a Marii Britanii din UE. În unanimitate, băncile respondente au considerat că Brexit-ul nu va avea un impact semnificativ asupra sistemului financiar românesc. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)