Autorităţile române nu ar trebui să se axeze doar pe fiscalitate în privinţa legii offshore, ci ar fi nevoie şi de o corelare a acestui aspect cu strategia energetică şi industrială a ţării, susţine preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Sorin Dimitriu.

"Personal, consider că forma în care legea a fost votată reflectă atenţia deosebită care i-a fost acordată acestui aspect al fiscalităţii, dar ar fi eronat ca dezbaterea să fie purtată numai în jurul modului în care statul impozitează veniturile din exploatarea acestor resurse. Altfel, mecanismul de taxare este unul, în mare, adecvat, deşi, probabil, modificări vor mai exista", se arată în comentariul preşedintelui CCIB remis, marţi, AGERPRES.

Însă o abordare cuprinzătoare a fiscalităţii va trebui să pună în discuţie şi modelul de exploatare a acestor resurse, consideră el.

"Exploatarea ar trebui să fie raţională, şi nu una bazată pe o filosofie strict fiscală. România nu are suficiente resurse încât să devină un mare jucător - nici pe piaţa petrolului, nici pe cea a gazului. Volumul resurselor din Marea Neagră, aşa cum este el apreciat de oficialităţi, s-ar ridica la 200 miliarde de metri cubi. (...) Sub rezerva descoperirii de noi resurse între timp, România va rămâne, la capătul a două decenii şi jumătate, fără gazele naturale din zăcămintele offshore", a continuat preşedintele CCIB.

Aceasta ar însemna că România va deveni din nou dependentă de importuri. În sine, faptul nu ar fi dramatic, dacă veniturile produse în timpul acestei ferestre de oportunitate ar fi folosite raţional, acoperind nevoi pe care bugetul nu le poate acomoda decât de-a lungul unei perioade foarte lungi (infrastructură rutieră, feroviară, infrastructură medicală etc).

"O a doua observaţie, care priveşte în special ideile pe care se bazează concesionarea şi exploatarea resurselor României, este că statul şi-ar putea maximiza profitul exploatând direct propriile resurse, ca parte a unui joint-venture sau prin proiecte în parteneriat public-privat. Este perspectiva din care privesc lucrurile de pildă norvegienii", a mai spus Dimitriu.

El recomandă să nu cădem în capcana unei discuţii axate numai pe fiscalitate.

"Provocarea este mult mai mare şi ar trebui să răspundă la întrebarea: România îşi doreşte (doar) bani sau vrea o strategie energetică inteligentă şi sustenabilă? Mai mult, România trebuie să-şi dorească chiar o strategie industrială, prin atragere de investitori care ar contribui la realizarea de beneficii consistente pentru economie, la poziţionarea României în rândul ţărilor cu potenţial industrial, la stabilizarea forţei de muncă calificate şi implicarea industriilor româneşti în realizarea proiectelor industriale", a arătat oficialul CCIR.

Pe 10 iulie, Camera Deputaţilor a adoptat Legea offshore, care stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat la acea dată că, prin modificările aduse proiectului Legii offshore, s-a urmărit ca România să nu mai fie independentă energetic de Rusia.

"Faptul că am pus 50% din toată producţia pe contracte bilaterale, iar 50% tranzacţionare pe piaţa românească înseamnă că România devine una dintre puţinele ţări din lume care devin independente energetic. De asemenea, suprataxare zero nu putea fi acceptată, pentru că nu poţi ca stat român să nu încasezi absolut nimic", a declarat Dragnea, în plenul Camerei Deputaţilor.
AGERPRES/(AS - editor: Florentina Cernat, editor online: Ada Vîlceanu)