Companiile de explorare şi producţie petrolieră contestă plafonarea preţurilor la gazele naturale din producţia internă
Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA) contestă plafonarea prin Hotărâre de Guvern a preţului gazelor naturale şi susţine că aceasta este o măsură contraconcurenţială, ce pune producătorii interni în poziţie discriminatorie în raport cu importul de gaze.
"Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră - ROPEPCA este profund îngrijorată de proiectul de Hotărâre de Guvern, prin care Executivul vrea să plafoneze preţul de vânzare al gazelor din producţia internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieţei, de 60 lei/MWh, cu motivarea că, în absenţa unei astfel de măsuri, gazele interne se vor mai scumpi până la peste 80 lei/MWh în 2019. Producătorii autohtoni de gaze naturale contestă atât obiectul acestei decizii cât şi modul în care este luată, fără o consultare corectă cu părţile implicate. ROPEPCA susţine că plafonarea preţului de vânzare al gazelor din producţia internă este o măsură contraconcurenţială, menită să pună producătorii autohtoni într-o poziţie discriminatorie în raport cu importul de gaze naturale", se menţionează într-un comunicat al ROPEPCA remis, joi, AGERPRES.
Potrivit reprezentanţilor asociaţiei, pe termen mediu şi lung o astfel de măsură conduce la creşterea dependenţei de sursele externe, iar creşterea cantităţilor importate va genera un impact negativ atât în ceea ce priveşte siguranţa în aprovizionare a consumatorilor cât şi asupra preţului suportat de aceştia.
Totodată, aceştia subliniază că statul încasează 60% din această creştere a preţului gazelor de după liberalizarea pieţei, prin suprataxare acestuia. Mai mult decât atât, redevenţele trebuie plătite conform preţului de referinţă stabilit prin raportare la preţurile de pe bursa de la Baumgarten, mult mai mari faţă de preţurile practicate în România.
"ROPEPCA consideră că tocmai pentru asigurarea unui mediu concurenţial corect pentru sectorul de gaze naturale din Romania, Guvernul trebuie să ia măsuri care să nu descurajeze investiţiile în producţia autohtonă de gaze naturale", afirmă Haralad Kraft, preşedintele ROPEPCA.
Conform comunicatului, investiţiile în dezvoltarea de zăcăminte, care se realizează cu costuri mari de producţie, sunt puse în pericol de o astfel de decizie a Guvernului României, iar impunerea unui preţ de 55 lei/MWh pune sub semnul întrebării viabilitatea economică a unor zăcăminte, ceea ce ar putea atrage închiderea acestora, cu impact asupra producţiei şi a locurilor de muncă.
"O Hotărâre de Guvern care plafonează preţul de vânzare al gazelor din producţia internă de la producători la furnizori este neconformă cu statutul piaţă liberă; această decizie va descuraja producţia internă de gaze naturale pentru care companiile din România investesc sume semnificative în exploatarea zăcămintelor şi în crearea de locuri de muncă", susţine Harald Kraft.
Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră este compusă din 16 membri, deţinători de acorduri de concesiune. Aceste acorduri au fost semnate de companiile membre cu statul român, în baza Legii Petrolului în vigoare. În prezent, membrii ROPEPCA deţin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de dezvoltare şi producţie onshore din România, reprezentând pentru anul 2017 investiţii cumulate de 900 milioane de euro, o cifră de afaceri de aproape 3,4 miliarde de euro, contribuţii către bugetul de stat de 300 milioane de euro, precum şi crearea şi menţinerea a 13.700 locuri de muncă.
Conform unui proiect de HG publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, preţul maxim de vânzare a gazelor naturale din producţia internă la producători ar putea fi plafonat la 55 lei/Mwh până la 30 iunie 2021.
"Pentru asigurarea unui mediu concurenţial corect pentru sectorul de gaze naturale din România şi stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Energiei s-au întâlnit miercuri, 18 iulie, la sediul MFP, pentru a analiza posibilitatea instituirii unor forme de control al preţurilor gazelor naturale practicate de către producătorii interni, până la data 30.06.2021. Pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare al gazelor naturale, iar tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă, aceasta fiind în prezent 29,5%, în timp ce pentru luna martie 2019 se estimează o creştere de 33,75%, se impune adoptarea unui act normativ care să plafoneze preţul gazelor naturale", se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.
Potrivit iniţiatorilor, proiectul are impact pozitiv prin stoparea creşterii necontrolate a preţurilor gazelor naturale din producţia internă, generată de poziţia dominantă a celor doi mari producători care au cotă de piaţă, fiecare de peste 46% şi împreună de 95% (Romgaz, cu o cotă de 48,88% şi OMV Petrom - 46,08% din total producţie). AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor. Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CNAIR a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild, care a încercat să blocheze în instanța de la Roma executarea garanției de peste 87 de milioane de lei aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila
VIDEO Pîslaru: Nerespectarea vechii Legi a salarizării bugetarilor a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7, 14 miliarde de lei
Nerespectarea integrală a vechii Legi a salarizării unice în domeniul bugetar a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiție, iar dacă nu intervenim valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei î
VIDEO Pîslaru: Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100 în Legea salarizării; valoarea ajunge la 4.793 până în 2031
Propunerea privind valoarea de referință în proiectul de Lege a salarizării unitare în sistemul bugetar este de de 4.100 pentru 2027 și se poate ajunge la 4.793 până în 2031, deci avem o creștere pe care o asumăm an de an, a afirmat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatu
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni; rulajul s-a apropiat de 23 de milioane de euro
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 120,6 milioane de lei (22,9 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,03%, până la 30.606,88 pu
ANAR propune schimbarea criteriilor de performanță pentru conducerea Exploatare Sistem Zonal Prahova SA
Administrația Națională 'Apele Române', în calitate de acționar unic al Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., propune către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) modificarea coeficienților de pondere aferenți indicatorilor-cheie de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație al
Tanczos Barna participă marți la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, va participa marți, 26 mai 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care se desfășoară la Bruxelles. Conform unui comunicat al MADR, printre punctele importante aflate pe ordinea de zi a acestei reuniuni se regăsește evaluarea disponibilității și accesibil
Investițiile grecești în România și exporturile sunt la un nivel destul de dezvoltat (ministru adjunct elen)
Investițiile grecești în România sunt la un nivel bun, cu peste 2.000 de companii grecești prezente, iar exporturile au atins un grad ridicat de dezvoltare, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Konstantinos Gkioulekas, ministrul adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia și Tracia. ''Investițiile se află la un nivel bun. E
VIDEO Pîslaru: România are o dificultate majoră, pentru că nu are o evidență cu cât are în plată fiecare funcționar public
România nu are o evidență exhaustivă cu privire la cât are în plată fiecare funcționar public din această țară, iar această situație o vom corecta acum prin legiferare, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. &Icir
VIDEO Pîslaru: Ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică
Sporul de doctorat pentru zona de educație, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect)
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor exercita un mandat instituțional comun privind conceperea, aplicarea și monitorizarea politicii salariale din sectorul public, potrivit proiectului noii legi a salarizării. Conform documentului, Ministerul Muncii coordonează din punct de vedere tehnic și metodologic elaborarea politicilor publice,
VIDEO Pîslaru: 8 miliarde de lei e impactul reformei în sistemul salarizării bugetarilor; categoria demnitarilor e sub 500 de milioane de lei
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toți demnitarii, cu toate sporurile și cu toată reașezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de pre
Ministerul Muncii demarează, marți, consultările privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) începe, de marți, o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 'Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ a
Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparență publică. 'Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația &i
VIDEO Pîslaru: În momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri; am eliminat 87 din ele
Noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, deci o reducere de aproape 57%, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. 'Problema oamenilor nu este numai legată de câți b
Noua lege a salarizării menține sporuri de până la 40% pentru proiectele europene
Personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază, conform proiectului noii legi a salarizării publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).