Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a solicitat, la Bruxelles, sprijin financiar concret pentru fermierii români afectaţi de virusul pestei porcine africane şi de măsurile radicale de intervenţie ce au trebuit luate.

"Am socotit necesar, stimaţi colegi, să vă informez şi să mă folosesc de această întâlnire şi să solicit în numele ţării mele ajutor. De altfel, am transmis celor doi comisari, lui Phil (Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură n.r) şi lui Vytenis (Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate şi siguranţă alimentară n.r), o solicitare pentru un sprijin concret financiar, pentru a-i putea ajuta pe fermierii români greu încercaţi de prezenţa acestui virus şi de măsurile radicale de intervenţie necesare a fi luate. România apelează astfel la ajutorul financiar al UE, acordat în baza Regulamentului nr. 652 din 2014 şi Regulamentului nr. 1308 din 2013", a declarat Petre Daea la Consiliul miniştrilor Agriculturii din statele Uniunii Europene.

Conform MADR, ministrul a solicitat sprijin pentru instituirea de măsuri excepţionale care vor include compensaţii pentru animalele ucise sau distruse din focare şi din exploataţiile contact, pierderile suferite ca urmare a încetării producţiei de carne de porc pe o perioadă determinată, produsele de origine animală distruse, pierderile fermierilor generate de scăderea preţurilor pentru porcii din zonele afectate trimişi la abator. De asemenea, el a precizat că ajutoarele vor viza şi costurile operaţionale legate de curăţire, dezinfecţie, transportul şi distrugerea furajelor, inclusiv cheltuielile legate de ecarisare.

Petre Daea a mai subliniat, potrivit MADR, că România este în război cu pesta porcină africană pe o suprafaţă de aproape 1.400 km la graniţa de răsărit a UE.

"România de-a lungul istoriei a dovedit şi poate dovedi oricând că nu a dat boli nimănui, dar din nefericire a primit. România nu este izvor de pestă porcină, dar este în război cu această boală pe un front de aproape 1.400 de km la graniţa de răsărit a Uniunii Europene. Nu am fost, nu suntem şi nu vom fi apărătorii pasivi ai acestei frontiere, nu suntem în situaţia capitulării în faţa acestui virus cum de altfel nu am fost în faţa altor evenimente, dar principiul solidarităţii europene trebuie să funcţioneze în orice situaţie. (...) Frontiera de est a Uniunii Europene, care are pe teritoriul României aproape 1.400 de km, din care 274 de km frontieră terestră, mai mult de 1.000 de km frontieră fluvială şi aproximativ 32 de km frontieră maritimă, a fost amenin/ată de pesta porcină africană din /ările vecine, Ucraina şi Republica Moldova. După cum bine ştiţi, în anul 2015 au fost confirmate focare de boală în Ucraina. De la începutul anului 2017 virusul pestei porcine africane a fost confirmat în ambele state vecine României, Ucraina şi Republica Moldova, la distanţe mai mici de 30 de km de graniţa naţională. Ştiindu-se pericolul iminent prin prezenţa virusului în apropierea graniţelor, instituţiile statului român au luat măsurile de prevenţie stabilite şi au pus în stare de funcţiune structurile abilitate pentru prevenirea pătrunderii în ţară a acestuia", a explicat Petre Daea.

Acesta a menţionat că au fost aprobate acte normative cu putere de lege în Guvern şi Parlament, pentru a introduce cele mai potrivite măsuri, însă, cu toate acestea, în data de 31 iulie 2017, a apărut primul focar de pestă porcină africană pe teritoriul României într-o zonă apropiată, la 6 km de Ucraina.

"S-a aplicat cu stricteţe planul de contingenţă privind prevenirea şi eradicarea bolii. Deşi au mai apărut focare, boala a fost menţinută în aceeaşi zonă, unde structurile veterinare au fost în permanentă legătură cu experţii UE, în legătură cu domnul comisar Vytenis Andriukaitis, cărora doresc să le mulţumesc pentru sprijinul acordat. Au fost numeroase întâlniri între specialişti, unde România a fost prezentă, participând activ şi conformându-se regulilor sanitar-veterinare, mobilizându-şi resursele interne şi făcând faţă acestei prime încercări în luptă cu boala. La începutul anului 2018 focarele s-au multiplicat în aceeaşi zonă apropiată Ucrainei, dar zona s-a ţinut în continuare sub control", a mai spus oficialul român.

Ministrul Agriculturii a subliniat însă că, la începutul anului 2018, focarele s-au multiplicat în aceeaşi zonă apropiată Ucrainei şi că, la un an de la confirmarea primului focar, în data de 10 iunie 2018, acest virus a fost depistat şi în alte zone, aflate tot în vecinătatea Ucrainei, în Delta Dunării, zonă aflată sub protecţia mediului ca rezervaţie naturală.

"Apariţia a fost explozivă şi deosebit de agresivă, numărându-se sute de focare şi contaminarea unei ferme cu 45.000 de capete, unde erau asigurate măsuri de biosecuritate ridicată. Apariţia virusului în această zonă a determinat autorităţile române să aplice măsuri suplimentare în regim de urgenţă, acte normative, mobilizări de forţă umană şi introducerea în dispozitiv a 11 instituţii cu atribuţii în domeniu şi efective din armată. Practic zona este sub control strict şi se acţionează pe baza planului de contingenţă. Zilnic se fac analize, interpretări şi acţiuni concrete specifice fiecărei situaţii. La această dată în România sunt practic două zone cu intensitate maximă: judeţul Satu Mare, în nord-vestul ţării, şi judeţul Tulcea, în sud-estul ţării, amândouă aflate în vecinătatea Ucrainei. Acţionăm pentru menţinerea virusului în aceste zone apelând la măsuri specifice în vederea eradicării acestuia. În acest context al situaţiei date, în care complexitatea acţiunilor şi specificitatea zonei, precum şi modul atipic cu care ne confruntăm a putut fi constatat şi de experţii Comisiei, care au fost prezenţi în România", a mai spus Daea.

El a subliniat, totodată, că sunt pierderi de tot felul, atât în plan financiar cât şi social, cu efecte imediate pe termen mediu şi lung, afectând şi încrederea consumatorilor. De asemenea, băncile au devenit reticente în folosirea instrumentelor financiare pentru acest sector extrem de afectat în zonă şi vor fi probleme şi în aplicarea măsurilor de bunăstare a animalelor.

Conform MADR, 12 miniştri au luat cuvântul şi s-au solidarizat cu situaţia din România, respectiv cei din Letonia, Lituania, Polonia, Grecia, Bulgaria, Danemarca, Slovenia, Croaţia, Cehia, Ungaria, Germania, Franţa.

Focarele de pestă porcină africană activează în România din august 2017, însă numărul lor a crescut foarte mult în luna iunie a acestui an, după ce primele suspiciuni de PPA au fost confirmate în localităţi situate pe braţul Chilia al Dunării. În iunie, medicii veterinari au sacrificat 1.715 suine din gospodării private din mai multe localităţi din zona de Deltă a judeţului Tulcea şi au început eutanasierea a 44.580 de porcine dintr-o exploataţie comercială situată în apropierea municipiului Tulcea.

Potrivit autorităţilor veterinare, pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală - raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Alexandru Cojocaru)