Traian Bădulescu: Turismul de weekend reprezintă un bonus al vacanţelor; cei mai mulţi români petrec weekend-urile în destinaţii autohtone
Cei mai mulţi dintre români aleg să călătorească în weekend în destinaţii autohtone, în principal datorită dorinţei de a vizita mai multe locuri şi din cauza lipsei de timp, motivul nefiind neapărat financiar, a precizat pentru AGERPRES Traian Bădulescu, consultant în turism.
"Foarte mulţi turişti aleg un sejur extern principal şi apoi preferă să-şi petreacă mai multe weekend-uri în România. Pe de altă parte, sărbătorile legale permit turiştilor să-şi petreacă mai multe weekend-uri prelungite în destinaţiile turistice din ţară, şi aici vorbim de Paşte, Rusalii, 1 Iunie sau 1 Decembrie. Turismul de weekend reprezintă un bonus al vacanţelor, mai bine zis la sejurul clasic, de 5-10 nopţi", spune Traian Bădulescu.
Destinaţiile depind mult de sezon. Bădulescu apreciază că vara cei mai mulţi turişti merg pe litoral sau, eventual, în staţiuni montane şi zone de turism rural. Primăvara şi toamna românii aleg, în principal, staţiunile montane, care, de asemenea, se bucură de succes şi în timpul iernii.
"Tot în timpul verii, românii aleg city break-uri în oraşele turistice ale României. Vara, fiind o perioadă mai slabă din punct de vedere al turismului de evenimente şi de afaceri, tarifele la hoteluri sunt ceva mai reduse. Un mare rol îl au zborurile interne low cost, care au contribuit la dezvoltarea city break-urilor pe România. O cerere în creştere se înregistrează pentru Cluj, dar şi pentru alte oraşe precum Sibiu, Timişoara sau Iaşi. City break-urile în România reprezintă deja un produs care începe să se dezvolte", spune Traian Bădulescu.
Acesta apreciază că majoritatea românilor petrece, de obicei, sejururi în propria ţară pe litoral şi în staţiunile balneare, în special pentru tratament. La polul opus se află staţiunile montane, oraşele turistice şi zonele de turism rural.
"Este firesc să fie aşa, datorită proximităţii dar şi a faptului că unui turist îi sunt de ajuns maximum trei zile pentru a vizita aceste zone. De aceea, este drept, structurile de cazare întâmpină uneori greutăţi: înregistrează un grad mare de ocupare în timpul weekend-ului şi în perioadele sărbătorilor legale şi un grad mai redus de ocupare în timpul săptămânii. Starea de fapt ar putea fi rezolvată prin atragerea cât mai multor turişti străini, care nu ar veni, neapărat, doar pentru un weekend", spune Traian Bădulescu.
Acesta opinează că, atât datorită aderării României la Uniunea Europeană, cât şi datorită creşterii numărului de legături aeriene şi, nu în ultimul rând, dezvoltării turistice, unele oraşe au început să devină destinaţii de city break.
Traian Bădulescu apreciază că pe primul loc este municipiul Bucureşti, care, în 2017, a primit, potrivit Institutului Naţional de Statistică, peste 1,2 milioane de turişti străini, aproape jumătate din numărul străinilor care sosesc anual în România. Anul trecut, România a găzduit, 2,76 de milioane de turişti străini. Tot în Bucureşti au fost înregistraţi peste 800.000 de turişti români. Numai hostelurile din Bucureşti au găzduit, anul trecut, peste 40.000 de străini, majoritatea, tineri, încadrându-se în categoria backpackers şi venind în regim city break, dar low cost.
"De 3-4 ani, ponderea turiştilor de leisure, care vin pentru destinaţia Bucureşti sau beneficiază de cel puţin o noapte de cazare în Capitală, atât români, cât şi străini, este în creştere. Sibiul s-a remarcat drept primul oraş turistic internaţional al României, datorită faptului că, în 2007, a fost Capitală Culturală a Europei. Judeţul Sibiu a fost vizitat, anul trecut, de 163.940 de turişti străini, din care circa jumătate (80.000) au preferat un city break în oraşul Sibiu. Sibiu are ca avantaj major calendarul bogat de evenimente, dar şi infrastructura de cazare: hoteluri, pensiuni, vile pentru toate buzunarele", spune Traian Bădulescu.
Un alt reper al vacanţelor de weekend este judeţul Braşov care a primit, anul trecut, 201.157 de turişti străini, dintre care o mare parte au ales zona de turism rural Bran-Moieciu, staţiunile Predeal şi Poiana Braşov. Consultantul de turism apreciază că pentru turismul în Braşov un minus este lipsa aeroportului propriu, majoritatea turiştilor străini aterizând pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti.
"Cluj a devenit renumit prin festivalurile precum Untold sau Electric Castle şi a devenit un oraş al evenimentelor, concertelor, evenimentelor sportive. Cluj a primit 135.299 de turişti străini anul trecut, dintre care o parte au venit pentru evenimente, iar o parte pentru afaceri. De asemenea, Clujul are o varietate mare de hoteluri (circa 40, la începutul anilor 90 când Bucureşti nu avea mai mult de 50) şi hosteluri, iar ca branduri internaţionale amintesc de Doubletree by Hilton, Ramada, Hampton by Hilton, Golden Tulip. Asemeni Clujului, al oraş solicitat este Timişoara, care beneficiază de aeroport internaţional şi de conexiuni aeriene. Timişoara are un avantaj de care trebuie să profite: în 2021 va fi Capitala Culturală a Europei", spune Bădulescu.
Cu toate acestea, Oradea este revelaţia ultimilor 2-3 ani. Pe lângă avantajul de a se afla la graniţa de vest a ţării şi de a avea un aeroport recent modernizat, Oradea se remarcă şi prin vecinătatea cu staţiunea balneoclimaterică Băile Felix.
"Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care două milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015. Cea mai nouă investiţie publică de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene, este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha", spune Bădulescu.
Turismul de weekend din România ar fi mult impulsionat dacă s-ar dezvolta reţeaua de autostrăzi şi cursele aeriene low cost pe cât mai multe aeroporturi, care să lege între ele oraşele mari, crede Traian Bădulescu. Oportună ar fi şi apariţia unor trenuri de mare viteză, alături de infrastructura necesară.
"Spun asta pentru că, la ora actuală, unui bucureştean îi va fi destul de greu să petreacă doar un weekend în Maramureş sau Bucovina, precum şi unui bucovinean sau maramureşean îi va fi greu să petreacă un weekend în Bucureşti. Doar drumul cu automobilul sau cu trenul poate dura 8-12 ore", subliniază consultantul în turism.
România este foarte atractivă pentru destinaţiile turistice de weekend. Traian Bădulescu este de părere că putem avea, ca destinaţii de weekend, oraşele turistice, staţiunile de pe litoral, staţiunile montane, cele balneare, localităţile sau zonele unde se află parcuri de aventură sau de distracţie, Delta Dunării.AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CNAIR a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild, care a încercat să blocheze în instanța de la Roma executarea garanției de peste 87 de milioane de lei aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila
VIDEO Pîslaru: Nerespectarea vechii Legi a salarizării bugetarilor a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7, 14 miliarde de lei
Nerespectarea integrală a vechii Legi a salarizării unice în domeniul bugetar a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiție, iar dacă nu intervenim valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei î
VIDEO Pîslaru: Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100 în Legea salarizării; valoarea ajunge la 4.793 până în 2031
Propunerea privind valoarea de referință în proiectul de Lege a salarizării unitare în sistemul bugetar este de de 4.100 pentru 2027 și se poate ajunge la 4.793 până în 2031, deci avem o creștere pe care o asumăm an de an, a afirmat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatu
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni; rulajul s-a apropiat de 23 de milioane de euro
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 120,6 milioane de lei (22,9 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,03%, până la 30.606,88 pu
ANAR propune schimbarea criteriilor de performanță pentru conducerea Exploatare Sistem Zonal Prahova SA
Administrația Națională 'Apele Române', în calitate de acționar unic al Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., propune către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) modificarea coeficienților de pondere aferenți indicatorilor-cheie de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație al
Tanczos Barna participă marți la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, va participa marți, 26 mai 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care se desfășoară la Bruxelles. Conform unui comunicat al MADR, printre punctele importante aflate pe ordinea de zi a acestei reuniuni se regăsește evaluarea disponibilității și accesibil
Investițiile grecești în România și exporturile sunt la un nivel destul de dezvoltat (ministru adjunct elen)
Investițiile grecești în România sunt la un nivel bun, cu peste 2.000 de companii grecești prezente, iar exporturile au atins un grad ridicat de dezvoltare, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Konstantinos Gkioulekas, ministrul adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia și Tracia. ''Investițiile se află la un nivel bun. E
VIDEO Pîslaru: România are o dificultate majoră, pentru că nu are o evidență cu cât are în plată fiecare funcționar public
România nu are o evidență exhaustivă cu privire la cât are în plată fiecare funcționar public din această țară, iar această situație o vom corecta acum prin legiferare, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. &Icir
VIDEO Pîslaru: Ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică
Sporul de doctorat pentru zona de educație, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect)
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor exercita un mandat instituțional comun privind conceperea, aplicarea și monitorizarea politicii salariale din sectorul public, potrivit proiectului noii legi a salarizării. Conform documentului, Ministerul Muncii coordonează din punct de vedere tehnic și metodologic elaborarea politicilor publice,
VIDEO Pîslaru: 8 miliarde de lei e impactul reformei în sistemul salarizării bugetarilor; categoria demnitarilor e sub 500 de milioane de lei
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toți demnitarii, cu toate sporurile și cu toată reașezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de pre
Ministerul Muncii demarează, marți, consultările privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) începe, de marți, o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 'Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ a
Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparență publică. 'Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația &i
VIDEO Pîslaru: În momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri; am eliminat 87 din ele
Noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, deci o reducere de aproape 57%, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. 'Problema oamenilor nu este numai legată de câți b
Noua lege a salarizării menține sporuri de până la 40% pentru proiectele europene
Personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază, conform proiectului noii legi a salarizării publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).














