Rata anuală a inflaţiei ar putea atinge valori uşor mai ridicate pe orizontul foarte apropiat de timp, comparativ cu cele previzionate anterior, iar acestea sunt atribuibile acţiunii factorilor pe partea ofertei, respectiv unor dinamici relativ mai alerte de preţuri anticipate pe segmentele LFO, combustibili şi produse din tutun, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, publicată pe site-ul instituţiei.

"În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noile date şi analize reconfirmă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor luni deasupra intervalului ţintei, în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2018, potrivit căreia rata anuală a inflaţiei ar urma să revină la finalul anului curent în apropierea limitei de sus a intervalului şi apoi să reintre şi să rămână în jumătatea lui superioară în cursul anului 2019. S-a notat, totodată, că valorile uşor mai ridicate pe care le va atinge probabil rata anuală a inflaţiei pe orizontul foarte apropiat de timp, comparativ cu cele previzionate anterior, sunt atribuibile acţiunii factorilor pe partea ofertei, respectiv unor dinamici relativ mai alerte de preţuri anticipate pe segmentele LFO, combustibili şi produse din tutun. În acest context, unii membrii ai Consiliului s-au arătat din nou preocupaţi de riscul ca o asemenea evoluţie a inflaţiei să dezancoreze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu, considerând, totodată, că relevanţa lui ar putea fi sporită de o eventuală creştere peste aşteptări a unor preţuri administrate şi a preţului internaţional al petrolului", se spune în minuta BNR.

Analizând potenţialul comportament viitor al presiunilor inflaţioniste ale factorilor fundamentali, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva continuării decelerării creşterii economice în trimestrele II şi III, într-un ritm uşor mai pronunţat decât cel prognozat în luna mai, în condiţiile anticipării unor dinamici trimestriale ale PIB în creştere în raport cu trimestrul I, dar inferioare celor indicate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu.

Potrivit minutei, s-a apreciat că, în contextul evoluţiilor recente, o asemenea perspectivă implică valori mai scăzute ale gap-ului pozitiv al PIB de-a lungul primelor trei trimestre ale anului curent şi o posibilă modificare de pattern al acestuia faţă de prognoza din luna mai, care anticipa prelungirea creşterii excedentului de cerere agregată în semestrul I, urmată de menţinerea lui cvasi-constantă până spre mijlocul anului viitor. Pe de altă parte, unii membri ai Consiliului au evidenţiat faptul că reducerea gap-ului pozitiv al PIB reprezintă o evoluţie firească, în direcţia asigurării sustenabilităţii creşterii economice.

Totodată, s-a observat că, potrivit celor mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată, motorul creşterii economice, dar şi un determinant al încetinirii acesteia, a rămas probabil în trimestrul II consumul privat. O scădere mai pronunţată a aportului pozitiv este însă de aşteptat din partea formării brute de capital fix, în timp ce, în cazul exportului net este posibilă revenirea la o contribuţie pozitivă, în condiţiile în care ecartul dintre dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi cea a importurilor, care a devenit pozitiv în luna martie, s-a mărit în aprilie; soldul pozitiv al balanţei serviciilor s-a menţinut însă pe trendul descendent amorsat spre finale anului trecut.

Potrivit documentului citat, în evaluarea membrilor Consiliului, caracterul mixt al evoluţiilor din primele luni ale anului sporeşte incertitudinile asociate perspectivei inflaţiei evidenţiate de cea mai recentă prognoză pe termen mediu şi riscurile la adresa acesteia. S-a agreat că în actualul context acestea au ca surse majore comportamentul încrederii şi evoluţia probabilă a venitului disponibil real ale populaţiei, inclusiv din perspectiva condiţiilor tensionate de pe piaţa muncii şi a majorărilor unor categorii de venituri, dar şi a impactului potenţial al măririi preţurilor combustibililor şi ale unor utilităţi. S-au făcut referiri şi la atragerile de fonduri europene mult inferioare programului relevate de execuţia bugetară aferentă primelor cinci luni ale anului şi la incertitudinile asociate perspectivei politicilor publice, cu implicaţii asupra dinamicii investiţiilor, precum şi la noile iniţiative legislative vizând sectorul bancar, cu potenţial impact advers asupra activităţii de creditare, inclusiv pe segmentul societăţilor nefinanciare.

Au fost, de asemenea, semnalate recentele revizuiri de sens opus ale prognozelor privind creşterea economică pe termen scurt în zona euro, respectiv în SUA, şi riscurile la adresa expansiunii economice la nivel global venite din eventuala escaladare a protecţionismului comercial şi a unor tensiuni geopolitice. Au fost reliefate evoluţiile de pe piaţa financiară internaţională, marcate în perioada recentă de scăderea apetitului global pentru risc, cu efecte majore asupra economiilor emergente, mai ales asupra celor cu vulnerabilităţi mari, şi vizibile inclusiv în plan regional. Implicit, a fost punctată conduita politicilor monetare ale băncilor centrale majore, o relevanţă sporită fiind atribuită abordării BCE şi celei a băncilor centrale din regiune.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esenţial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare şi a prevenirii unor efecte indezirabile în economie. Totodată, s-a reiterat importanţa unui dozaj şi a unei cadenţe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipaţiilor inflaţioniste şi a menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe traiectoria evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât, în 4 iulie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an.

De asemenea, CA al BNR a mai decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an.

Totodată, s-au menţinut nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)