ROBOR-ul se află, la ora actuală, acolo unde ar trebui să fie, având o evoluţie normală, dar ne preocupă impactul pe care l-ar putea avea asupra capacităţii de onorare a datoriilor pentru companii şi populaţie, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

"Creditul nu face parte directă din PIB, ci este o sursă de finanţare a unor componente din PIB. Poate să aibă o influenţă indirectă. Din punct de vedere practic, ce s-a întâmplat în ultimul an? A crescut creditul, chiar şi cu această creştere a ROBOR-ului, care este o evoluţie, până la un punct, normală, în sensul că a fost o perioadă în care acesta a fost decuplat de la rata dobânzii de politică monetară în jos. A fost un exces de lichiditate pe piaţă, iar acum acest exces de lichiditate s-a reglat şi ROBOR-ul este unde teoretic ar trebui să fie, adică mai sus de dobânda de politică monetară şi mai jos de rata dobânzii Lombard, adică de rata dobânzii la care Banca Centrală împrumută, dacă este nevoie, băncile comerciale. În această marjă, ROBOR-ul poate varia. Poate au fost şi aşteptări că noi vom creşte rata dobânzii şi poate au fost nişte creşteri temporare în anticiparea deciziei noastre, poate a fost perioada de constituire a rezervei minime obligatorii... Însă este o evoluţie normală între aceste două limite, dar asta nu înseamnă că nu ne îngrijorează impactul pe care îl poate avea în economie, mai ales asupra capacităţii de onorare a datoriilor pentru companii şi populaţie", a explicat Voinea.

Oficialul BNR a punctat, totodată, că evoluţia indicelui ROBOR are influenţă asupra a peste 60% dintre contractele de credit.

"În pofida acestei creşteri a ROBOR-ului, în ultimul an a crescut creditul în lei, şi chiar aş putea face o prognoză, că în acest an ritmul de creştere a creditului în ansamblu va fi superior ritmului de creştere economică. În acelaşi timp, avem o uşoară decelerare a economiei, deci este posibil ca anul acesta să avem o creştere a raportului credit în PIB, după mulţi ani de scădere. Repet, este o temă care ne preocupă, nu spunem că ignorăm această creştere a ROBOR de peste 200 de puncte de bază, în trei trimestre. Are influenţă asupra a peste 60% dintre contractele de credit. Am recomandat în decembrie, anul trecut, la precedentul Raport de stabilitate, atât creditorilor, cât şi debitorilor, să se uite la produsele cu dobândă fixă. Aceste produse au crescut, în ultimele şase luni, pe flux, de la 6% la 27% în fluxul de credite ipotecare, şi de la 60% la 80% în creditele de consum. Pe ansamblul anului, şi Guvernul, şi Comisia Europeană, şi Banca Naţională, am prognozat o creştere a PIB-ului mai mică decât în anul precedent. Rămâne de văzut dacă această creştere va rămâne peste nivelul PIB-ului potenţial, care este între 3,5 şi 4%, iar asta arată volatilitatea acestor indicatori. Anul trecut, având o creştere de 6,9%, aceasta a intrat în seria de timp şi a modificat retroactiv trendul şi, implicit, a modificat PIB-ul potenţial", a menţionat viceguvernatorul BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a continuat să crească pe piaţa interbancară, ajungând joi la 3,39% pe an, de la 3,34% pe an, cu o zi în urmă, aceasta fiind cea mai ridicată rată din februarie 2014 până în prezent.

Situaţia actuală a sistemului bancar şi cum se vede de la Banca Naţională a României evoluţia băncilor care se confruntă atât cu necesitatea creşterii, dar şi continuarea curăţării bilanţurilor sunt printre subiectele ce vor fi abordate în cadrul unui evenimentul "ZF Summit Bankers 18", organizat joi de Ziarul Financiar, la Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)