Principalul factor care limitează creditarea în România este incertitudinea legislativă, iar stimulii fiscali nu pot continua la infinit, întrucât corelaţia între cât încasezi şi cât cheltui, mai devreme sau mai târziu, loveşte cu putere de foc, a declarat, joi, în cadrul unei conferinţe de specialitate, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

"Există factori care limitează materializarea potenţialului de creditare. Primul este incertitudinea legislativă, creată de iniţiative legislative nefericite care au afectat şi afectează profilul de risc, nu doar al creditelor viitoare, ci şi al stocului existent. După perturbaţiile apărute la aplicarea Legi dării în plată, la rambursarea la cursul istoric a creditelor în franci elveţieni, în pofida faptului că prevederile acestora au fost atenuate în urma intervenţiei Curţii Constituţionale, în prezent se află în diferite stadii ale procedurii legislative alte acte normative care fie îngreunează recuperarea creanţelor, fie stabilesc un regim de limitarea a dobânzilor anuale cu privire la creditele destinate consumatorilor într-o manieră mai mult sau mai puţin arbitrară, nediferenţiat pe categorii de produse, fără o aprofundare a plafoanelor respective, în funcţie de caracteristicile fluxurilor de creditare. Noi vom discuta sau amâna până la toamnă şi vom discuta în această vară cu decenţă", a apreciat Isărescu.

Potrivit Guvernatorului BNR, stimulii fiscali nu pot continua la infinit, pentru că "mai devreme sau mai târziu" corelaţiile între salarii şi productivitate, între cât încasezi şi cât cheltui "lovesc cu putere de foc".

"Stimulii fiscali şi salariile nu pot să continue la infinit. Corelaţiile astea între salarii, productivitate, între cât încasezi şi cât cheltui, mai devreme sau mai târziu lovesc cu putere de foc. Nu poţi să le neglijezi. Nu le corectezi din timp, le corectează piaţa, economia, într-o manieră sau alta. Atunci întrebarea este: când îşi epuizează puterea de acţiune aceşti stimuli, ce punem în loc? România va creşte inerţial ca potenţial, dar de regulă înţelept este să te gândeşti care este motorul cu care înlocuieşti stimularea creşterii economice. Acest motor ne poate aduce creditarea şi la 40% din PIB, o tracţiune extraordinară pe care poate să o ofere, bineînţeles în mod echilibrat, sustenabil şi sănătos. Aş aminti un al doilea factor indicator care vizează vulnerabilităţi structurale şi care limitează accesul firmelor la finanţarea bancară. În anul 2016, ultimul an pentru care sunt disponibile informaţii bilanţiere centralizate, o treime dintre firmele din România au raportat pierderi. Jumătate dintre acestea, pentru al treilea an consecutiv, deci nu e vorba de chestiuni întâmplătoare şi nu e vorba de perioada de criză. În plus, 44% dintre companii aveau un nivel al capitalizării sub cel prevăzut de lege. În medie, firmele care au înregistrat pierderi au reprezentat între 40 şi 50% din numărul companiilor active, iar ponderea firmelor cu nivel al capitalizării sub limita reglementată a depăşit 40%. Creditul acordat de instituţiile financiare autohtone reprezintă o sursă de finanţare prea puţin importantă pentru companiile locale, sub 9% din bilanţul agregat, la mare distanţă de creditul comercial, situat pe primul loc cu 19%. Parte din creditul comercial e aproape sălbatic, adică nu plăteşti furnizorii şi obţii un credit nesănătos", a menţionat Mugur Isărescu.

Oficialul BNR a precizat, totodată, că, în ceea ce priveşte creşterea economică, aceasta va înregistra o decelerare spre 4% în acest an, ceea ce va duce, printre altele, la o inversare a intermedierii financiare.

"Creşterea economică decelerează spre 4% şi probabil că vom avea o inversare a intermedierii financiare şi s-ar putea să fie un punct de cotitură în 2018. Revenind la perspectiva creditării, primul aspect care ar trebui lămurit se referă la existenţa resurselor. Personal, cred că există resursele pentru creşterea expunerii băncilor faţă de economie. Sistemul bancar românesc are un grad semnificativ de adecvare a capitalului. Lichiditatea este situată confortabil peste limitele impuse prudenţial. Au fost momente când excesul de lichiditate noi l-am tolerat pe piaţa monetară, ceea ce nu face o Bancă Centrală. Rata rezervelor minime obligatorii, de 8%, este suficient de mare încât, pe termen mai îndepărtat, asta ar putea să însemne o stabilizare a situaţiei pe toate părţile şi să fie luată în calcul o eliberare suplimentară de resurse canalizată spre creditare", a subliniat guvernatorul Băncii Naţionale.

Situaţia actuală a sistemului bancar şi cum se vede de la Banca Naţională a României evoluţia băncilor care se confruntă atât cu necesitatea creşterii, dar şi continuarea curăţării bilanţurilor sunt printre subiectele ce vor fi abordate în cadrul unui evenimentul "ZF Summit Bankers 18", organizat joi de Ziarul Financiar, la Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)