Pentru a vorbi despre România ca hub energetic, trebuie să vorbim mai întâi despre resursele pe care le avem, a afirmat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, vicepremierul Viorel Ştefan.

"În privinţa reglementării sectorului energetic, este nevoie de o aliniere cu reglementările fiscale, etice, de securitate şi protecţie a muncii nu doar în România, ci şi în Uniunea Europeană, dar şi cu standardele de operare şi finanţare acceptate internaţional pentru a spori competitivitatea industriei locale. România trebuie să urmărească cu atenţie iniţiativele legislative ale Comisiei Europene care vizează implementarea Strategiei Uniunii Europene privind Uniunea Energiei şi să fie un actor implicat. Pentru a vorbi despre România ca hub energetic, trebuie să vorbim mai întâi despre resursele pe care le avem. Din totalul energiei electrice produsă în România, principala resursă energetică se bazează pe hidro, gaze naturale, energie nucleară, energie solară şi eoliană. Politicile în domeniul energetic, incluse în programul de guvernare pentru 2017 - 2020, estimează că necesarul energiei electrice va fi asigurat, în principal, din surse regenerabile. România dispune de resurse bogate de energie regenerabilă, hidro-energie şi potenţial pentru energie eoliană şi fotovoltaică", consideră vice prim-ministrul.

Potrivit oficialului, România trebuie să se concentreze atenţia asupra obiectivelor strategice, precum: securitate energetică, pieţe competitive, energie durabilă, modernizarea sistemului, reducerea sărăciei energetice şi protecţia consumatorilor.

"Viziunea României în domeniul energetic trebuie să se axeze pe securitatea reţelelor, prin asigurarea de resurse energetice. În continuare, trebuie să ne concentrăm atenţia asupra obiectivelor strategice: securitate energetică, pieţe competitive, energie durabilă, modernizarea sistemului, reducerea sărăciei energetice şi protecţia consumatorilor. La nivel naţional, asigurarea securităţii energetice, ca obiectiv strategic, vizează declanşarea unor efecte pozitive acestor resurse energetice necesare funcţionării la parametri optimi ai societăţii sub toate aspectele: bunăstare economică, socială şi de mediu a cetăţenilor şi a firmelor. În plan extern, consider că România trebuie să continue să respecte angajamentele asumate şi să sprijine realizarea procesului de dezvoltare a Uniunii energiei prin susţinerea iniţiativei pentru transformare pe termen lung", a subliniat Ştefan.

Vicepremierul României a punctat, de asemenea, ideea că fluviul Dunărea şi Marea Neagră reprezintă două elemente de maximă importanţă strategică şi conferă poziţia de poartă de acces europeană.

"În ecuaţia energetică regională, România este un actor relevant cu potenţial de creştere, atât din valorificarea resurselor proprii, cât şi printr-un rol activ în redistribuirea produselor energetice din zone precum Marea Caspică, Orientul Mijlociu, Mediterana de Est pe piaţa europeană. Proiectele de interconectare la care suntem parte în acest moment, cu Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova şi, în perspectivă, cu Serbia, ca şi participarea la Coridorul vertical, inclusiv componenta principală BRUA, evidenţiază potenţialul nostru de cooperare şi posibilitatea stabilirii unui spaţiu comun între statele membre. Dunărea şi Marea Neagră reprezintă două elemente de maximă importanţă strategică, ceea ce ne conferă poziţia de poartă de acces europeană, fie că vorbim de tranzitul de mărfuri, conducte de ţiţei şi gaze naturale, reţele de transport energie electrică sau fluxuri financiare", a subliniat Viorel Ştefan.

Perspectivele României de a deveni hub energetic regional, Strategia energetică a României 2016 - 2030 şi proiectele de infrastructură energetică la nivel european şi naţional sunt câteva dintre temele de discuţie ce vor fi dezbătute, marţi, în cadrul conferinţei de specialitate cu tema "România - Hub energetic. O piaţă energetică românească interconectată regional', organizată la Palatul Parlamentului. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)