Generaţia Milenialilor a devenit mai sceptică faţă de misiunea şi etica afacerilor, dar şi faţă de impactul pozitiv al liderilor politici în societate, rezultă din sondajul global Deloitte ''Millennial Survey'' 2018, care arată o inversare abruptă a percepţiei pozitive exprimate la ultimele două ediţii, potrivit unui comunicat al companiei.

Conform documentului, tinerii Mileniali îşi doresc o mai mare implicare a liderilor din business în societate şi cred că succesul afacerilor ar trebui să se măsoare şi prin rolul lor social, asupra mediului şi al economiei în ansamblu, nu doar prin performanţa financiară.

"Rezultatele sondajului ar trebui să le dea de gândit liderilor de business, implicit din România, fiind un semnal de alarmă. Deteriorarea încrederii şi a loialităţii angajaţilor are implicaţii asupra performanţei companiilor şi a economiei în general. Deşi ţara noastră nu a fost inclusă în studiu, atât timp cât răspunsurile sunt similare în toată lumea, putem aprecia că tinerii români au aceleaşi preocupări cu ale congenerilor din alte state', a spus Raluca Bontas, Partener Global Employer Services, Deloitte România.

Potrivit acesteia, Milenialii au o agendă diferită de cea a afacerilor, aşa cum o percep ei. Astfel, consideră că priorităţile companiilor ar trebui să fie crearea de locuri de muncă, inovarea, îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi profesionale a angajaţilor. În schimb, în opinia lor, companiile se concentrează asupra generării profiturilor, a eficientizării şi a producţiei de bunuri şi servicii. Deşi admit că afacerile trebuie să obţină profituri pentru a realiza si obiectivele stabilite de ei, Milenialii apreciază că ar trebui ca afacerile să găsească un echilibru între priorităţile angajaţilor şi performanţa financiară.

Studiul arată că mai puţin de jumătate dintre Mileniali consideră că întreprinderile se comportă etic (48% în 2018 faţă de 65% în 2017) şi că liderii din business contribuie la îmbunătăţirea climatului social (47% faţă de 62%). 44% cred că liderii din business generează un impact pozitiv în societate, prin comparaţie, doar 19% au aceeaşi părere despre liderii politici. Trei sferturi dintre Mileniali cred că multinaţionalele au potenţialul de a contribui la rezolvarea provocărilor economice, sociale şi de mediu. 43% dintre Mileniali estimează că îşi vor părăsi locurile de muncă actuale în decurs de doi ani, cu 15% în creştere faţă de 2017. 28% vor să rămână mai mult de cinci ani la actualele locuri de muncă. 62% dintre cei care vor să plece de la actualele locuri de muncă în următorii doi ani apreciază că 'gig economy' este o alternativă viabilă.

În rândul angajaţilor din Generaţia Z, loialitatea este chiar mai scăzută, 61% spunând că îşi vor părăsi locurile de muncă actuale în următorii doi ani. 17% dintre Mileniali se tem că o parte sau chiar toate slujbele lor vor fi înlocuite ca urmare a schimbărilor aduse de Industria 4.0. În cazul organizaţiilor care utilizează extensiv tehnologiile Industriei 4.0, procentul este aproape dublu. Doar 36% dintre Mileniali şi 42% din Generaţia Z au răspuns că angajatorii îi ajută să înţeleagă şi să se pregătească pentru schimbările asociate Industriei 4.0.

Totuşi, sondajul arată o diferenţă între percepţia asupra afacerilor şi cea a mediului politic. Faptul că tinerii cred că multinaţionalele au mai mult potenţial să contribuie la rezolvarea problemelor sociale, economice şi de mediu decât politicienii ar trebui să motiveze liderii din business să aibă un impact mai mare în societate, dincolo de crearea de locuri de muncă şi generarea profiturilor.

"Una dintre întrebările esenţiale este: ce pot face companiile pentru a reţine angajaţii în contextul scăderii încrederii şi a loialităţii. Analizând comparativ răspunsurile din ediţiile anterioare, putem concluziona că diversitatea, incluziunea şi flexibilitatea - de unde şi când lucrează - sunt politici cheie pentru menţinerea lor. Totodată, companiile ar trebui să răspundă temerilor şi nevoilor legate de schimbările produse de Industria 4.0', a adăugat Raluca Bontas.

Sondajul din 2018 se bazează pe opiniile a 10.455 de Mileniali din 36 de ţări, tineri născuţi între ianuarie 1983 şi decembrie 1994, cu studii superioare sau universitare, angajaţi cu normă întreagă şi care lucrează predominant în organizaţii mari din sectorul privat. Sondajul mai include răspunsurile a 1.844 respondenţi din Generaţia Z din Australia, Canada, China, India, Regatul Unit şi Statele Unite. Respondenţii Generaţiei Z s-au născut între ianuarie 1995 şi decembrie 1999, studiază în prezent sau au o primă diplomă de absolvire. Mai mult de o treime lucrează fie cu normă întreagă, fie cu jumătate de normă. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)