Fermierii din România nu s-au ferit niciodată de comerţul intracomunitar sau de importul din ţări terţe dacă acest comerţ este făcut corect, adică la preţuri competitive şi la calitate bună, a declarat, marţi, Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), în cadrul Food Intel Forum 2018.

"Sectorul agricol ar trebui privit ca un motor de dezvoltare economică. La ora actuală, acest sector nu este un astfel de motor, pentru că un sector de producţie primară - deci cel care cultivă pământul şi cel care creşte animalul - trebuie să fie un furnizor de locuri de muncă în sectoare conexe. Un loc de muncă în sectorul de cultivare a pământului şi de creştere a animalelor trebuie să aducă 6-7 locuri de muncă în sectoare conexe. Noi avem foarte multe activităţi care ar trebui să aducă îmbunătăţiri.
Poziţia sectorului agricol în sectorul zootehnic este foarte importantă. Anul trecut, producţia de carne de pasăre în total producţie realizată în România reprezenta 50%, adică s-au realizat 1,2 milioane tone de carne în ţară, iar 600.000 de tone sunt carne de pasăre, ceea ce este un lucru extraordinar. Vrem să exportăm mai mult şi să importăm mai puţin, dar deocamdată asta este piaţa şi noi trebuie să ne adaptăm cerinţelor pieţei. Niciodată fermierii din România nu s-au ferit de comerţul intracomunitar sau de importul din ţări terţe dacă acest comerţ este făcut corect, adică la preţuri competitive, loiale, şi la calitate bună", a afirmat Van.

Conform şefului UCPR, agricultura din România nu este exploatată la capacitate maximă, iar datele arată că sectorul vegetal a cunoscut o dezvoltare mult mai bună decât sectorul animal.

"Agricultura din România nu este exploatată la capacitate maximă, şi nu o spun eu, ci o spun cifrele. Eu am făcut un calcul sumar al primelor şapte state membre al Uniuni Europene ca populaţie şi am constatat că România, care e pe locul 7 ca număr de locuitori, produce doar 60 kg de carne pe cap de locuitor. în timp ce toate celelalte şase state dinaintea noastră produc peste 120 kg de carne pe cap de locuitor, unde vârful este Polonia, cu 150 kg de carne/cap locuitor, şi Spania cu 140 kg. Deci, suntem departe de potenţialul pe care îl avem şi trebuie să facem multe eforturi să ajungem nu neapărat la nivelul Spaniei sau al Poloniei, dar măcar la nivelul consumului intern. La ora actuală, ne completăm consumul cu importuri... De asemenea, constatăm că există un decalaj între producţia vegetală şi producţia animală, de aici şi ideea de a face un program special la Ministerul Agriculturii de zootehnicizare a agriculturii. Practic, în România, sectorul vegetal a crescut an de an şi datorită subvenţiilor care şi ele au crescut pe suprafaţă. Comparativ cu sectorul de creştere a animalelor, care nu a avut niciodată subvenţii, cel puţin în ultimii 20 de ani", a explicat Ilie Van.

Acesta a adăugat că 60% din balanţa comercială reprezintă export de materie primă, în timp ce 60% din balanţa comercială la import este reprezentată de carnea procesată şi alte produse procesate din carne.

"Sectorul vegetal a aluat-o înaintea sectorului animal şi de aici trecem la balanţa comercială şi vedem că cifrele ne arată exact unde suntem, adică acolo unde exportăm 12 milioane de tone de cereale şi produse oleaginoase, şi importăm 450.000 de tone de carne şi procesate din carne, dar şi alte produse procesate. Practic, 60% din balanţa comercială reprezintă export de materie primă şi 60% din balanţa comercială la import o reprezintă carne procesată şi alte produse procesate din carne. Cifrele spun totul şi nu mai vorbesc despre faptul că balanţa comercială este negativă. În loc să constatăm o îmbunătăţire, am constatat o înrăutăţire a balanţei, cel puţin pe acest segment", a subliniat preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.

Reprezentanţi ai industriei alimentare şi de băuturi, ai industriei HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Cafenele), precum şi reprezentanţi din mediul bancar şi ai autorităţilor au participat, marţi, la evenimentul Food Intel Forum. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)