Retailul modern a luat o amploare foarte mare, ceea ce înseamnă că producătorii din România trebuie să aibă un parteneriat pentru a putea să-şi pună pe rafturile hipermarketurilor produsele pe care le obţin, a declarat, marţi, Ionuţ Nica, şef Serviciu Industrie Alimentară în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

"O altă mare problemă de unde pornesc toate lucrurile este cea de comercializare a produselor. Retailul modern a luat o amploare foarte mare, cu o cotă de piaţă care sare de 65-70%, ceea ce înseamnă că producătorii din România trebuie să aibă un parteneriat şi trebuie să găsească cele mai bune mijloace prin care să-şi pună rafturile hipermarketurilor produsele pe care le obţin. Este foarte greu să impui, ca administraţie, anumite reguli, dar nu este imposibil. Trebuie găsite căile prin care să-i determinăm pe retaileri să aducă pe rafturile lor produsele româneşti. Avem un mare avantaj - consumatorii români au început să înţeleagă că produsele autohtone au o calitate diferită faţă de produsele din import şi încep să solicite aceste produse. Din partea retailerilor a început să existe o deschidere", a spus Nica.

Potrivit oficialului MADR, integrarea României şi Uniunea Europeană a venit cu o serie de avantaje, dar şi cu dezavantaje, în sensul că Politica Agricolă Comună a impus armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană, şi astfel renunţarea la anumite politici care erau considerate protecţioniste.

"La nivelul Ministerului Agriculturii se constată în România o deficienţă pe procesarea produselor agricole. Ne uităm cu jind la anii în care România producea foarte mult în agricultură şi putea să asigure consumul intern. În acest context nou al integrării în Uniunea Europeană am beneficiat de nişte facilităţi foarte importante. Câteva zeci de miliarde au venit în România în ultimii 18 ani pe zona de agricultură, pe zona de plăţi directe şi pe zona de finanţare prin fondurile europene pentru investiţii. În acelaşi timp, o dată cu aceste avantaje financiare, a venit şi o serie de dezavantaje. Politica Agricolă Comună ne-a impus să ne armonizăm legislaţia naţională cu cea europeană, motiv pentru care a trebuit să renunţăm la anumite politici care erau considerate protecţioniste. Din acel moment, a apărut o mare problemă, cea a produselor care vin din import. România şi-a consolidat poziţia de exportator de materie primă. Aşa cum s-a spus, suntem pe primele locuri la producţia de cereale, avem una dintre cele mai mari suprafeţe cultivate din Europa. Am crescut uşor, uşor şi pe zona zootehniei, dar totuşi suntem în continuare exportatori de animale vii şi de cereale. Mai nou, au început să existe şi culturi furajere, cum ar fi lucerna, procesate într-un sistem modern şi exportate către alte ţări", a explicat Ionuţ Nica.

Reprezentantul MADR a punctat, totodată, că exporturile de materie primă pe zona de agricultură înseamnă exportul de subvenţie "pe care noi o primim de la Uniunea Europeană prin plăţile directe".

"Toate acestea înseamnă, pe de o parte, exportul de subvenţie pe care noi o primim de la Uniunea Europeană prin plăţile directe şi, în acelaşi timp, importul de materii procesate, de produse finite, produse alimentare. Dorinţa actualilor guvernanţi este de a micşora această balanţă deficitară existentă în momentul de faţă. Cifrele încă nu arată foarte bine. S-au făcut câţiva paşi importanţi, s-au pornit programe care au ca obiectiv creşterea consumului de produse autohtone în România. Un program a fost cel cu tomatele. Programele cu adevărat importante sunt cele dedicate creşterii animalelor. În prezent, pe zona de carne de porc şi carne de pui au fost trecute deja de etapele avizării parlamentare cele două acte normative şi deja sunt pe masa preşedintelui pentru a fi promulgate cât de curând. Acest lucru înseamnă o finanţare suplimentară de circa 90 de milioane de euro numai pentru anul 2018", a precizat Nica.

Reprezentanţi ai industriei alimentare şi de băuturi, ai industriei HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Cafenele), precum şi reprezentanţi din mediul bancar şi ai autorităţilor participă, marţi, la evenimentul Food Intel Forum. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)