România militează pentru păstrarea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020, eliminarea plafonării şi continuarea convergenţei, la care se adaugă corectarea cifrei privind suprafaţa de referinţă, a declarat, la Luxemburg, ministrul Agriculturii, Petre Daea, susţinând totodată că o alocare bugetară redusă pe dezvolare rurală va accentua "cel mai mare şi mai profund exod al forţei de muncă în rândul tinerilor", fenomen cu care se confruntă România la ora actuală.

"România apreciază ca necesară şi corectă structura PAC prin cei doi piloni, dar nivelul de finanţare este insuficient şi nu răspunde pe deplin obiectivelor pe care ni le-am propus privind securitatea alimentară. Schimbările climatice sunt o realitate şi nu o ficţiune. Condiţiile de mediu impun costuri suplimentare. Fermierilor noştri - acestor făuritori de hrană - nu putem să le cerem să facă mai mult şi mai bine cu bani mai puţini, în condiţii mai grele şi mai restrictive. Ştim că aceştia lucrează pentru a câştiga, introducând în sol, în condiţii, incerte toate resursele de care dispun, iar rezultatul muncii acestora este rezultatul existenţei umane, care nu are echivalent în importanţă. Prin nivelul financiar şi plafonarea plăţilor directe, România este profund dezavantajată, iar fermierii se află într-un scenariu îngrijorător. Scenariile optimiste prezentate în diverse variante nu sunt susţine de realităţile existente. România consideră că plafonarea produce mai mult rău decât bine. În cazul convergenţei (...) vă felicit domnule comisar ( Hogan, comisarul european pentru agricultură - n. r.) pentru punerea în discuţie şi susţinerea acestui obiectiv. În concret, România militează pentru cel puţin păstrarea bugetului, eliminarea plafonării, continuarea convergenţei la care se adaugă corectarea cifrei privind suprafaţa de referinţă, având cu totul alte date faţă de perioada anterioară. Suntem în analiză privind datele de scenariile de implementare", a spus Petre Daea, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene Agricultură şi Pescuit de la Luxemburg.

Acesta a precizat pentru AGERPRES că poziţia României este una corectă, tranşantă şi constantă, în condiţiile în care ea a fost susţinută şi la reuniunea Consiliului de miniştri Agricultură şi Pescuit, de la Sofia, desfăşurată în primele zile din luna iunie.

De asemenea, în cardul Consiliului UE, ministrul Agriculturii a subliniat că procentul de 2% din plafonul plăţilor directe alocat pentru susţinerea tinerilor nu este unul încurajator, iar stimularea acestora prin mecanismele propuse nu este suficient de bine conturată, "pentru a-i atrage şi a crea premise reale privind schimbarea de generaţii", ca obiectiv propus prin PAC.

"Dezvoltarea rurală cu alocare bugetară redusă constituie un supliment de îngrijorare pentru perspectivele spaţiului rural şi nu numai. România se confruntă cu cel mai mare şi profund exod al forţei de muncă din rândul tinerilor, pentru care în contextul general al PAC suntem chemaţi să găsim soluţii. Reducerea pilonului II va accelera acest proces, cu influenţe uşor de întrezărit, dar foarte greu de rezolvat", a adăugat Daea.

Şeful MADR a susţinut poziţia Ciprului cu privire la secetă, considerând că este un fenomen care "nu ţine seama de graniţe", fiind resimţit puternic şi de fermierii români.

"Din nefericire, seceta nu este un eveniment izolat şi acesta nu ţine seama de graniţe, fiind resimţită şi de fermierii români care se confruntă cu această situaţie, iar capriciile vremii creează probleme deosebite privind executarea lucrărilor şi realizarea producţiei. Şi noi considerăm necesar a se căuta soluţii pentru reducerea fenomenelor extreme. De aceea, investiţiile în irigaţii şi în cercetare reprezintă căi de urmat în viitorul PAC, dar până atunci consider necesar a se avea în vedere o revizuire a avansului pentru toamna acestui an. Vom reveni concret domnule comisar prin corespondenţă oficială la solicitarea plăţilor în avans", a menţionat ministrul român al Agriculturii.

Nu în ultimul rând, acesta a subliniat că a luat act de poziţia altor state membre care susţin menţinerea sau creşterea bugetului PAC şi consideră că este nevoie de un punct de vedere comun.

"Referitor la memorandumul prezentat de Franţa, iată ca îngrijorările noastre la reducerea PAC nu sunt singulare. Am luat act şi de poziţia altor state membre şi am considerat necesar de a aduce în spaţiul discuţiilor un punct de vedere comun, care se circumscrie nevoii de menţinere a unui nivel corespunzător de finanţare. România se regăseşte în această opţiune şi este alături de celelalte state membre semnatare ale memorandumului. Sunt convins domnule comisar că putem modela soluţiile şi putem securiza succesul înregistrat până la această dată. Am apreciat explicaţiile date, apreciez consistenţa lor, ne bizuim pe colaborarea bună de până acum şi de aici încolo. Baza este asigurată pentru realizarea acestui edificiu la care toţi suntem chemaţi să îl realizăm pentru binele tuturor şi în folosul fiecăruia", a mai spus Daea.

Potrivit datelor furnizate AGERPRES de şeful MADR, până în prezent 22 state vor menţinerea sau creşterea bugetului PAC, în timp ce 4 state se opun, convergenţa fiind susţinută de 9 state, în condiţiile în care 9 se opun, iar restul nu s-au pronunţat clar. În cazul plafonării, 14 state o resping sau cer să fie lăsată la decizia statului membru.

Luni seara, la finalul reuniunii cu omologii europeni, ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, a declarat că planurile Comisiei Europene privind bugetul pentru 2021-2027, planuri care includ o reducere semnificativă a fondurilor alocate pentru agricultură şi dezvoltare rurală, sunt 'inacceptabile'.

Ungaria a cerut Comisiei să vină cu un buget care menţine actualul nivel al cheltuielilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC) a spus Istvan Nagy, adăugând că reducerea subvenţiilor pentru producţie îi va afecta pe fermierii ungari. Istvan Nagy a mai spus că ţările din grupul de la Visegrad, statele baltice precum şi Croaţia, Slovenia şi Bulgaria au adoptat o poziţie comună pentru a răspunde la provocările pieţei ca o regiune competitivă.

Separat, ministrul francez al agriculturii, Stéphane Travert, a informat că în prezent 20 de ţări sunt împotriva proiectului de buget propus de Comisie. Travert a prezentat un memorandum semnat de şase ţări europene, cărora li s-au alăturat ulterior şi altele - inclusiv România.

La începutul lunii mai, Comisia a propus reducerea bugetului PAC cu 5%, până la 365 de miliarde de euro. Luni, comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a arătat că dacă nu se majorează întregul buget al UE, singura modalitate de a aloca mai multe fonduri pentru PAC ar fi tăierile de la alte capitole, ceea ce "nu este o decizie pe care trebuie să o ia Comisia Europeană, ci Consiliul şi Parlamentul". AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)