Sectorul de agricultură şi industrie alimentară reprezintă una dintre activităţile şi sectoarele de bază ale României, iar aderarea la Uniunea Europeană a reprezentat o oportunitate deosebită, cu beneficii care se simt numai pe ici, pe colo, prin părţile principale, a afirmat, marţi, Constantin Boştină, preşedintele Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES).

"Sectorul de agricultură şi industrie alimentară reprezintă una dintre activităţile şi sectoarele de bază ale României. În mare majoritate a ceea ce înseamnă produsele obţinute în activitatea din agricultură, în activitatea de industrie alimentară, de prelucrare a produselor agricole, România are, din punct de vedere al calităţii, o poziţie foarte bine aşezată în Europa. Dacă o luăm după suprafeţele agricole de care dispune România, după producţiile la grâu, porumb, ovăz, rapiţă, floarea soarelui, dar şi din punct de vedere al producţiei de carne, deţinem unul dintre primele 10-15 locuri în Uniunea Europeană. La grâu, de exemplu, s-a obţinut anul trecut cea mai bună producţie din ţările UE. La porumb, de asemenea, suntem pe primele locuri. Ca suprafaţă totală, România este pe locul 7 în Uniunea Europeană, iar după plecarea Marii Britanii vom fi pe locul 6. După Produsul Intern Brut, suntem pe locul 17, mai nou după creşterea economică de anul trecut, pe locul 16, iar după indicatorii nivelului de trai suntem pe locul 27 - 28. Iată o mare problemă pe care, în mod firesc, decidenţii trebuie să o aibă în vedere, în ceea ce priveşte raportul dintre potenţialul real al României şi ce simte românul în traiul de zi cu zi", a declarat Boştină, în cadrul Food Intel Forum.

Acesta a adăugat că, dacă România nu schimbă modul de a crea forţă de muncă, "o să cădem de o manieră absolută".

"Sigur că intrarea în Uniunea Europeană a fost o oportunitate deosebită, se simt multe lucruri pozitive, numai că se simt pe ici, pe colo, prin părţile principale sau mai puţin principale. Gradul de alfabetizare scade, iar gradul de sărăcie creşte. Gradul de părăsire timpurie a şcolii este, de asemenea, în creştere. Avem cel puţin unu din patru tineri între 20 şi 30 de ani care nu sunt prinşi într-o activitate productivă sau într-o şcoală, dar ne plângem că nu avem forţă de muncă. Se pune problema să aducem străini. Foarte bine, să aducem străini, dar de ce să nu reorganizăm modul în care ne ocupăm de tineretul nostru, să fie lucrător în industria alimentară. Dacă stăm să gândim lucrurile aşa, înseamnă că România este într-o poziţie în care dacă nu-şi schimbă macazul, e riscul unei aterizări forţate şi vom cădea de o manieră absolută. În concepţia ASPES, în agricultură trebuie să se întâmple o mutaţie esenţială, în legătură cu modul în care se desfăşoară activitatea în agricultură, modul în care se valorifică şi se prelucrează produsele agricole. Vrem ca în toamnă să lansăm un nou concept în agricultură: Agricultură - Industrie alimentară - Industrie Constructoare de maşini şi utilaje pentru agricultură şi industria alimentară. Avem potenţial, dar trăim prost şi pentru faptul că există o inegalitate în redistribuirea veniturilor, pentru că exportăm materie primă şi importăm produse care ne intoxică, plus că avem o balanţă comercială deficitară", a menţionat preşedintele ASPES.

Reprezentanţi ai industriei alimentare şi de băuturi, ai industriei HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Cafenele), precum şi reprezentanţi din mediul bancar şi ai autorităţilor participă, marţi, la evenimentul Food Intel Forum. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)