Gheorghe (ACROPO): Petroliştii din Marea Neagră trebuie să lucreze cu firme româneşti; nu avem nave de foraj, dar poate cumpărăm
Companiile petroliere care operează în Marea Neagră trebuie să lucreze cu firme româneşti, care, chiar dacă nu deţin în acest moment instalaţii de foraj la mare adâncime, poate le vor achiziţiona pe viitor, a declarat, marţi, Gheorghe Constantin, preşedintele Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagra (ACROPO).
În cadrul unei conferinţe pe teme energetice, el a fost întrebat dacă în forma finală a Legii privind activitatea petrolieră offshore a fost menţinută obligaţia investitorilor de a lucra cu firme româneşti.
"De ce acesta este un lucru rău? Ce este rău în a obliga sau a cere unui investitor să creeze forţă de muncă, să folosească mână de lucru românească? Acest lucru se practică în toată lumea, vă spun că am umblat în toată lumea şi peste tot e la fel. Fiecare stat încearcă să-şi protejeze forţa de lucru. De ce să vină altcineva când sunt atâţia oameni fără serviciu?", consideră Gheorghe.
El a mai spus că aceste proiecte pot atrage înapoi în ţară specialiştii români plecaţi peste hotare în industria petrolului offshore.
Totodată, întrebat dacă există firme româneşti care să deţină utilajele de care au nevoie petroliştii din Marea Neagră, care să foreze la mare adâncime, el a răspuns negativ.
"La momentul actual, nu. Mare adâncime înseamnă peste 150 de metri de apă. Nu avem instalaţiile capabile să ajungă la această adâncime. Singurele instalaţii care sunt actualmente în posesia unei companii româneşti, Grup Servicii Petroliere, sunt instalaţii care sunt platforme jack-up (stau pe fundul mării pe piloni - n.r.), care pot fi folosite la o adâncime maximă a apei de 100 de metri. Deci ce este mai departe, din păcate, nu avem", a arătat oficialul ACROPO.
Însă dezvoltarea acestui sector poate determina companiile româneşti să achiziţioneze pe viitor astfel de utilaje, a completat el: "Dacă va începe această zonă să se dezvolte, aşa cum se preconizează, de la anul, pot apărea una-două companii româneşti care să investească în cumpărarea de platforme semi-submersibile sau nave de foraj".
Anterior, în aceeaşi conferinţă, Gheorghe a anunţat că Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore) va fi discutată marţi în plenul Camerei Deputaţilor.
"Mult discutata lege offshore este pe cale de a ajunge în plen. Am primit asigurări că mâine (marţi - n.r.) legea va ajunge în plen, deci este ultima reducă în calea investitorilor. S-a muncit mult, şi eu am făcut şi eu parte din comisiile interministeriale. S-a ajuns la un acord de principiu şi, din punctul nostru de vedere, al autorităţile statului, totul este în regulă", a afirmat Constantin, în cadrul evenimentului organizat de revista Capital.
El a mai spus că foarte importantă este derularea operaţiunilor petroliere offshore în deplin acord cu normele de securitate, pentru a nu se repeta tragedia din Golful Mexic, mai ales având în vedere că Marea Neagră este una închisă, iar orice scurgere de hidrocarburi poate avea consecinţe dezastruoase.
Investitorii care deţin licenţe de explorare şi producţie din Marea Neagră aşteaptă cu nerăbdare apariţia legii în baza căreia îşi vor putea derula activitatea şi au existat temeri că actul normativ nu va fi votat până la finalul acestei sesiuni parlamentare.
Proiectul se află pe ordinea de zi de luni a Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, pentru raportul final.
În februarie, Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), anunţa că rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani.
"Când vor funcţiona la maximum, vor fi 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an care vor veni din Marea Neagră, timp de 20 de ani, care vor aduce statului român redevenţe de 2,8 miliarde de euro în 20 de ani. (...) Există circa 200 de miliarde de metri cubi rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică perimetrele deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas", a spus oficialul ANRM.
Astfel că, în 2025, România va produce în total aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. În prezent, în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar consumul naţional este tot în jurul acestei valori.
El a arătat că ExxonMobil şi OMV Petrom au investit până acum în perimetrul Neptun circa 2 miliarde de dolari, Lukoil - peste 500 de milioane de dolari în perimetrul Trident, iar Black Sea Oil and Gas - 200 de milioane de dolari în perimetrele Midia şi Pelican. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Finala Maratonului pentru Educație Antreprenorială are loc marți, la București
Un număr de 33 de echipe de liceeni își vor prezenta marți, la București, planurile de afaceri în finala competiției Maratonul pentru Educație Antreprenorială, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'În finală, 33 de echipe de liceeni vor susține cu emoție și determinare planurile lor de afaceri î
CNAIR a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild, care a încercat să blocheze în instanța de la Roma executarea garanției de peste 87 de milioane de lei aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila
VIDEO Pîslaru: Nerespectarea vechii Legi a salarizării bugetarilor a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7, 14 miliarde de lei
Nerespectarea integrală a vechii Legi a salarizării unice în domeniul bugetar a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiție, iar dacă nu intervenim valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei î
VIDEO Pîslaru: Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100 în Legea salarizării; valoarea ajunge la 4.793 până în 2031
Propunerea privind valoarea de referință în proiectul de Lege a salarizării unitare în sistemul bugetar este de de 4.100 pentru 2027 și se poate ajunge la 4.793 până în 2031, deci avem o creștere pe care o asumăm an de an, a afirmat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatu
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni; rulajul s-a apropiat de 23 de milioane de euro
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 120,6 milioane de lei (22,9 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,03%, până la 30.606,88 pu
ANAR propune schimbarea criteriilor de performanță pentru conducerea Exploatare Sistem Zonal Prahova SA
Administrația Națională 'Apele Române', în calitate de acționar unic al Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., propune către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) modificarea coeficienților de pondere aferenți indicatorilor-cheie de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație al
Tanczos Barna participă marți la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, va participa marți, 26 mai 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care se desfășoară la Bruxelles. Conform unui comunicat al MADR, printre punctele importante aflate pe ordinea de zi a acestei reuniuni se regăsește evaluarea disponibilității și accesibil
Investițiile grecești în România și exporturile sunt la un nivel destul de dezvoltat (ministru adjunct elen)
Investițiile grecești în România sunt la un nivel bun, cu peste 2.000 de companii grecești prezente, iar exporturile au atins un grad ridicat de dezvoltare, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Konstantinos Gkioulekas, ministrul adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia și Tracia. ''Investițiile se află la un nivel bun. E
VIDEO Pîslaru: România are o dificultate majoră, pentru că nu are o evidență cu cât are în plată fiecare funcționar public
România nu are o evidență exhaustivă cu privire la cât are în plată fiecare funcționar public din această țară, iar această situație o vom corecta acum prin legiferare, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. &Icir
VIDEO Pîslaru: Ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică
Sporul de doctorat pentru zona de educație, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect)
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor exercita un mandat instituțional comun privind conceperea, aplicarea și monitorizarea politicii salariale din sectorul public, potrivit proiectului noii legi a salarizării. Conform documentului, Ministerul Muncii coordonează din punct de vedere tehnic și metodologic elaborarea politicilor publice,
VIDEO Pîslaru: 8 miliarde de lei e impactul reformei în sistemul salarizării bugetarilor; categoria demnitarilor e sub 500 de milioane de lei
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toți demnitarii, cu toate sporurile și cu toată reașezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de pre
Ministerul Muncii demarează, marți, consultările privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) începe, de marți, o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 'Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ a
Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparență publică. 'Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația &i
VIDEO Pîslaru: În momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri; am eliminat 87 din ele
Noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, deci o reducere de aproape 57%, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. 'Problema oamenilor nu este numai legată de câți b